Jens Stoltenberg, la baza militară Mihail Kogălniceanu: „Suntem umăr la umăr, gata să apărăm România și toți aliații”

„Suntem umăr la umăr, gata să apărăm Romania și toți aliații NATO”, a transmis secretarul general NATO în timp ce vizita soldații prezenți în baza militară. „România nu este singură. Avioane de luptă din Germania și Italia sunt aici pentru a proteja aliații și pentru a menține zona sigură”, a continuat el în conferința de presă comună.

„România este foarte bine apărată și are toate garanțiile de securitate. Niciun român nu trebuie să se teamă”, a transmis și președintele Klaus Iohannis.

În contextul tensiunilor din regiune provocate de comasarea de trupe rusești la granița cu Ucraina, Jens Stoltenberg a făcut un apel la negocieri politico-diplomatice pentru dezescalarea tensiunilor.

„Există un risc real pentru că concentrările militare în apropierea Ucrainei continuă, există un mare risc pentru un nou conflict militar în Europa. Trupele rusești sunt tot mai multe și timpul se scurtează. Nu avem nicio siguranță, de aceea continuăm să ne adresem Rusiei să facem apel să dezescaladeze situație și să se implice în dialogul cu NATO”, a precizat secretarul general NATO.

UPDATE ora 12:10 Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, și președintele Klaus Iohannis susțin o conferință de presă comună la finalul vizitei de la Baza Aeriană „Mihail Kogălniceanu”.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Principalele declarații ale președintelui Klaus Iohannis:

• Asistăm în ultimele luni a deteriorării accentuate a situației de securitate în zona Ucrainei și a Mării Negre, pe frontul estic al alianței NATO.
• Actuala criză nu e doar una regională, această criză afectează securitatea întregului spațiu euroatlantic.
• Traversăm, fără îndoială, cea mai gravă criză de după căderea Cortinei de Fier.
• România ca membru NATO și partener strategic SUA beneficiează de toate garanțiile de securitate de care are nevoie.
• Am pledat repetat, încă din primul meu mandat, atât pe linie NATO cât și în dialogul cu alianții pentru o prezență mai consistentă a NATO, SUA și alți aliați în zona Mării Negre.
• Indiferent de evoluțiile actuale din regiune, NATO trebuie să-și mențină la nivel ridicat capacitatea de descurajare și apărare care să îi permită să-și îndeplinească obiectivele strict defensive pentru care alianța a fost creată.
• Susținem necesitatea continuării dialogolui politico-diplomatic cu Rusia în vederea găsirii de soluții care să permită dezescaladarea situației fără compromiterea însă a principiilor fundamentale ale alianței și ale dreptului internațional.

Principalele declarații ale secretarului general Jens Stoltenberg:

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

• Este o plăcere să fiu înapoi în România, un aliat NATO puternic și implicat.
• România nu este singură. Avioane de luptă din Germania și Italia sunt aici pentru a proteja aliații și pentru a menține zona sigură. Astăzi, avioane spaniole vor sosi în Bulgaria pentru a consolida misiunea aeriană a NATO.
• 1.000 de soldați americani vin la această bază, astfel încât numărul de militari americani ajunge la aproape 2.000 în această bază. Este o demonstrație puternică a unității transatlantice. Aliații sunt aici pentru a consolida prezența NATO în această perioadă critică.
• Salut oferta Franței de a aduce un batalion NATO aici în România.
• NATO este o alianță defensivă, sarcina noastră este de a proteja pacea. Facem acest lucru astăzi asigurându-ne că nu este niciun loc de neînțelegeri sau calcule greșite în privința implicării nostre pentru a proteja România și toți aliații NATO.
• Marea Neagră este o regiune de importanță strategică vitală pentru NATO. Siguranța în această regiune este de cea mai mare importanță pentru NATO.
• Suntem dedicați dialogului și găsirii unei soluții politice. Mi-am reiterat invitația adresată Rusiei de a ne întâlni în consiliul NATO-Rusia.
• NATO nu va face compromisuri în ceea ce privește principiile de bază: dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Întrebare: Cât de mare credeți că este riscul unei implicării mai mari ale Rusiei în Ucraina?
Jens Stoltenberg: Există un risc real pentru că concentrările militare în apropierea Ucrainei continuă, există un mare risc pentru un nou conflict militar în Europa. Trupele rusești sunt tot mai multe și timpul se scurtează. Nu avem nicio siguranță, de aceea continuăm să ne adresem Rusiei să facem apel să dezescaladeze situație și să se implice în dialogul cu NATO. Există riscul unei invazii totale, dar există și riscul unor altor tipuri de acțiuni agresive inclusiv încercări de a răsturna guvernul de la Kiev, atacuri hibride, informatice și alte tipuri de agresiuni din partea Rusiei. Nu există nicio certitudine, dar știm că continuă comasarea de trupe.

Întrebare: În ce măsură va fi sporită prezența NATO în România?
Jens Stoltenberg: Cred că trebuie să facem distincția între nevoia imediată de a ne crește prezența aici și am văzut că SUA, Marea Britanie și toți ceilalți aliați s-au implicat și au trimis forțe pe flancul estic (…) și faptul că evaluăm dacă ar trebui să ne adaptăm prezența pe termen mai lung pe flancul estic și aici este vorba de grupuri de luptă în România. Acest lucru va fi discutat la următoare reuniune a miniștrilor apărării de săptămâna viitoare.

Întrebare: Care este mesajul transmis poporului român care se simte amenințat de Federația Rusă?
Jens Stoltenberg: NATO este o alianță defensivă. Este aici pentru a proteja pacea. Timp de 70 de ani, NATO a demonstrat că protejează.

Klaus Iohannis: România este foarte bine apărată și are toate garanțiile de securitate. Niciun român nu trebuie să se teamă. Forțele noastre armate, care s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani, sunt foarte bine pregătite pentru orice scenariu. În plus, România este în alianța NATO, cea mai puternică alianță militară din câte au existat în istorie. Pentru a veni în sprijinul nostru, iată că avem acești militari pe care i-am salutat astăzi aici în Baza Mihail Kogălniceanu și alții care au venit din state partenere strategice pentru a lucra împreună cu militarii români.

UPDATE ora 11:50 „Bine ați venit în România. Sunt foarte bucuros să vă întâmpin aici”, le-a transmis Klaus Iohannis militarilor americani staționați la Baza Militară „Mihail Kogălniceanu”. „Sunt foarte recunoscător pentru decizia președintelui Biden de a trimite trupe în România”, a continuat președintele.

„Avem granițe comune cu Ucraina, de aceea percepem amenințările de securitate într-un mod foarte clar. Prezența dumneavoastră aici este dovadă a solidarității aliaților și a angajamentului SUA ca partener strategic al României. De asemenea, vine ca o continuare a cooperării excelente între forțele armate ale SUA și României”, a precizat Klaus Iohannis.

La rândul său, secretarul general NATO a mulțumit militarilor americani de la baza militară „Mihail Kogălniceanu” pentru contribuția lor la menținea păcii.

„NATO este o alianță unită pentru a descuraja agresiunea și a păstra pacea”, a declarat Jens Stoltenberg. „Suntem umăr la umăr, gata să apărăm Romania și toți aliații NATO”, a continuat el.

UPDATE ora 11:05: Jens Stoltenberg și Klaus Iohannis vizitează împreună militarii de la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 18

UPDATE ora 11:00: Klaus Iohannis l-a întâmpinat pe Jens Stoltenberg la sosirea la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Cei doi vor vizita împreună militarii staționați în baza militară.

Jens Stoltenberg va ajunge la ora 11.00 la baza militară și va susține o conferință de presă alături de Klaus Iohannis la ora 12:15, potrivit Administrației Prezidențiale. În cadrul acestei vizite, el va discuta cu oficialii români, dar și cu militarii dislocați în această bază.

Un convoi cu personal militar și unul cu tehnică militară aparținând detaşamentului american au ajuns aseară și azi dimineață la baza Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, potrivit oficialilor din Ministerul Apărării Naționale.

Cu o zi în urmă, comandantul Forțelor Aliate în Europa (SACEUR), generalul Tod D. Wolters, s-a întâlnit la sediul Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu cu șeful Statului Major al Apărării (SMAp), generalul Daniel Petrescu.

Pe 2 februarie, Pentagonul a anunțat că va trimite aproximativ 3.000 de soldați în Polonia, România și Germania.

Mesajul secretarului general

Cu o zi înainte de sosirea în România, Jens Stoltenberg a semnat un editorial în prestigioasa publicație britanică The Economist despre situația de securitate de pe frontul estic al NATO. „Vom apăra toți aliații, indiferent de locul lor pe hartă”, sublinia el.

Diplomatul evocă faptul că „toate țările suverane au dreptul de a-și alege propria cale” invocă textul fondator al Alianței referitor la sistemul colectiv de apărare și avertizează Rusia că „nu ne putem întoarce la epoca în care „doar puterile mari aveau dreptate”. Soluția crizei de securitate stă tot în calea „dialogului diplomatic”, spune Stoltenberg.

Exerciții comune Rusia – Belarus

Joi, Rusia a început manevrele militare cu Belarus, programate să dureze zece zile. Ele provoacă îngrijorare întrucât de pe la granița de nord a Ucrainei cu Belarus, trupele rusești pot ajunge cel mai repede în capitala Kiev în cazul unei invazii.

Exerciţiile militare desfășurate pe teritoriul Belarusului, denumite „Hotărârea aliată – 2022”, vor dura zece zile, iar potrivit Ministerului rus al apărării au ca scop pregătirea „opririi şi respingerii unei agresiuni externe”.

Aplicațiile militare au loc în cinci poligoane, patru baze aeriene şi „diferite situri” din Belarus, mai ales în regiunea Brest, care se află la frontiera cu Ucraina, potrivit ministerului rus al Apărării.

Cele două țări nu au menționat câți soldați și câte echipamente militare participă la exerciții. Conform estimărilor Occidentului, în Belarus ar fi fost trimiși 30.000 de militari ruși. Ucraina și statele occidentale consideră că prin aceste manevre militare Rusia face presiuni în contextul crizei ucrainene.

De la finalul anului trecut, Moscova a comasat peste 100.000 de soldații la granița cu Ucraina, fiind acuzată de Occident că se pregătește să invadeze țara vecină. Rusia a negat orice intenție de atac și a cerut garanții de securitate din partea SUA și NATO, printre care promisiunea că Ucraina nu va adera la Alianța Nord Atlantică.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro