Secretele murdare ale expansiunii Uber, dezvăluite de The Guardian, care a intrat în posesia unor documente confidențiale. Apare și numele lui Macron
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O scurgere de dosare confidențiale dezvăluie modul în care gigantul tehnologic Uber a ignorat legile, a păcălit poliția, a exploatat violența împotriva șoferilor și a făcut lobby în secret pe lângă mai multe guverne, în timpul expansiunii sale agresive la nivel mondial, scrie, într-o amplă investigație, The Guardian.
Scurgerea fără precedent către publicația britanică a peste 124.000 de documente - cunoscute sub numele de dosarele Uber - scoate la iveală practicile discutabile din punct de vedere etic care au alimentat transformarea companiei într-unul dintre cele mai cunoscute produse de export din Silicon Valley.
Scurgerea de informații acoperă o perioadă de cinci ani în care Uber a fost condusă de cofondatorul său Travis Kalanick, care a încercat să introducă serviciul de ride-sharing în orașele din întreaga lume prin forță brută, chiar dacă acest lucru însemna să încalce legile și reglementările privind taximetria.
Datele arată modul în care Uber a încercat să-și consolideze afacerea, curtând în mod discret prim-miniștri, președinți, miliardari, oligarhi și baroni media. Mesajele divulgate sugerează că directorii Uber nu își făceau iluzii cu privire la încălcarea legii de către companie, unul dintre ei glumind pe seama faptului că au devenit „pirați”, iar un altul recunoscând: „Suntem pur și simplu ilegali”.
În memoria cache a fișierelor, care se întind din 2013 până în 2017, sunt incluse peste 83.000 de e-mailuri, iMessages și mesaje WhatsApp, inclusiv comunicări adesea sincere și fără menajamente între Kalanick și echipa sa de directori de top.
Într-un schimb de replici, Kalanick a respins îngrijorările altor directori, care afirmau că trimiterea șoferilor Uber la un protest în Franța îi expune la riscul de violență din partea unor oponenți furioși din industria de taxi. „Cred că merită. Violența garantează succesul", a replicat el.
Într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al lui Kalanick a spus că acesta „nu a sugerat niciodată că Uber ar trebui să profite de violență în detrimentul siguranței șoferilor" și că orice sugestie că ar fi implicat într-o astfel de activitate este complet falsă.
Scurgerea de informații conține, de asemenea, mesaje între Kalanick și Emmanuel Macron, care a ajutat în secret compania în Franța pe vremea când era ministru al economiei, permițând Uber să aibă acces frecvent și direct la el și la personalul său.
De altfel, Emmanuel Macron pare să fi făcut eforturi importante pentru a ajuta Uber, transmițând companiei la un moment dat că a negociat o „înțelegere" secretă cu adversarii acesteia din guvernul francez.
În privat, directorii Uber și-au exprimat disprețul față de alți oficiali aleși care au fost mai puțin receptivi la modelul de afaceri al companiei. După ce cancelarul german Olaf Scholz, care la acea vreme era primarul orașului Hamburg, a ripostat împotriva lobbyiștilor Uber și a insistat asupra plății unui salariu minim pentru șoferi, un director le-a spus colegilor că acesta este „un adevărat comediant".
Când vicepreședintele american de atunci, Joe Biden, un susținător al Uber la acea vreme, a întârziat la o întâlnire cu compania la Forumul Economic Mondial de la Davos, Kalanick i-a trimis un mesaj unui coleg: „I-am pus pe oamenii mei să îi spună că fiecare minut de întârziere pe care îl are este un minut mai puțin pe care îl va avea cu mine". După întâlnirea cu Kalanick, Biden se pare că și-a modificat discursul pregătit la Davos pentru a vorbi despre un CEO a cărui companie ar oferi milioanelor de muncitori „libertatea de a lucra câte ore doresc, de a-și gestiona viața așa cum doresc".
Într-o declarație de răspuns la scurgerea de informații, Uber a recunoscut că a făcut „greșeli și pași greșiți", dar a subliniat că din 2017 a cunoscut o transformare sub conducerea actualului său director general, Dara Khosrowshahi. „Nu am găsit și nu vom găsi scuze pentru un comportament din trecut care, în mod clar, nu este în concordanță cu valorile noastre actuale", a declarat acesta. „În schimb, cerem publicului să ne judece în funcție de ceea ce am făcut în ultimii cinci ani și de ceea ce vom face în anii următori", a transmis compania de ridesharing.
Potrivit investigației The Guardian, Uber a subminat piețele de taximetrie consacrate și a exercitat presiuni asupra guvernelor pentru a rescrie legile și pentru a deschide calea unui model de muncă bazat pe aplicații și pe tehnologie, care de atunci a proliferat în întreaga lume.
În încercarea de a înăbuși reacțiile violente împotriva companiei și de a obține modificări ale legislației privind taxiurile și legislația muncii, Uber a planificat să cheltuiască o sumă uriașă, de 90 de milioane de dolari, în 2016, pentru lobby și relații publice, sugerează un document.
Strategia sa a presupus adesea să treacă peste primarii de orașe și autoritățile de transport și să ajungă direct la sediul puterii.
Pe lângă întrevederea cu Biden de la Davos, directorii Uber s-au întâlnit față în față cu Macron, cu premierul irlandez Enda Kenny, cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și cu George Osborne, cancelarul britanic de la acea vreme. O notă de la întâlnire l-a prezentat pe Osborne ca fiind un „susținător puternic" al companiei.
Deși întâlnirea de la Davos cu Osborne a fost anunțată public, datele arată că șase miniștri conservatori britanici au avut întâlniri cu Uber care nu au fost dezvăluite. Nu este clar dacă întâlnirile ar fi trebuit să fie declarate, expunând confuzia în jurul modului în care sunt aplicate normele britanice privind lobby-ul.
Documentele indică faptul că Uber era expert în găsirea unor căi neoficiale de acces la putere, exercitând influență prin intermediul prietenilor sau intermediarilor ori căutând întâlniri cu politicieni la care nu erau prezenți consilieri și oficiali.
Compania a obținut sprijinul unor personalități puternice din țări precum Rusia, Italia și Germania, oferindu-le participații financiare generoase în cadrul start-upului și transformându-le în „investitori strategici".
Și, în încercarea de a influența dezbaterile politice, a plătit sute de mii de dolari unor academicieni proeminenți pentru a realiza cercetări care să susțină afirmațiile companiei cu privire la beneficiile modelului său economic.
În ciuda unei operațiuni de lobby bine finanțate și perseverente, eforturile Uber au avut rezultate mixte. În unele locuri, Uber a reușit să convingă guvernele să rescrie legile, cu efecte de durată. Dar, în alte părți, compania s-a trezit blocată de industriile de taxi înrădăcinate, depășită de rivalii locali de taximetrie sau contestată de politicieni de stânga care pur și simplu au refuzat să cedeze.
Pe fondul grevelor taximetriștilor și al revoltelor din Paris, Kalanick a ordonat directorilor francezi să riposteze prin încurajarea șoferilor Uber să organizeze un contra-protest prin nesupunere civilă în masă.
Avertizat că, procedând astfel, riscă să-i expună pe șoferii Uber la riscul unor atacuri din partea unor „huligani de extremă dreapta" care s-au infiltrat în protestele taximetriștilor și care „se pregătesc de luptă", Kalanick a părut să-și îndemne echipa să meargă înainte, indiferent de situație. „Cred că merită", a spus el. „Violența garantează succesul. Iar acestor tipi trebuie să li se opună rezistență, nu? De acord că trebuie gândit locul și momentul potrivite", a adăugat Kalanick.
Decizia de a trimite șoferii Uber la proteste potențial volatile, în ciuda riscurilor, a fost în concordanță cu ceea ce un fost director executiv de rang înalt a declarat pentru The Guardian că a fost o strategie de „înarmare" a șoferilor și de exploatare a violenței împotriva lor pentru a „menține controversa aprinsă".
A fost un model de manual care, după cum sugerează scurgerile de e-mailuri, a fost repetat în Italia, Belgia, Spania, Elveția și Țările de Jos.
Atunci când mai mulți bărbați mascați, despre care se spunea că erau taximetriști furioși, s-au năpustit asupra șoferilor Uber cu ciocane în Amsterdam, în martie 2015, angajații Uber au încercat să întoarcă situația în avantajul lor pentru a obține concesii din partea guvernului olandez.
Protocolul „the kill switch”
Șoferii Uber au fost ținta unor atacuri violente și, uneori, a unor crime comise de taximetriști furioși. În unele țări, aplicația de taximetrie s-a confruntat cu flote de taxi înrădăcinate și monopolizate, care se aflau în relații avantajoase cu autoritățile municipale. Uber și-a caracterizat adesea adversarii de pe piețele reglementate de taxi ca fiind „carteluri".
Cu toate acestea, în privat, se pare că directorii și angajații Uber nu au avut prea multe îndoieli cu privire la natura adesea necinstită a propriei lor operațiuni. În e-mailuri interne, personalul a făcut referire la „statutul de non-legalitate" al Uber sau la alte forme de nerespectare activă a reglementărilor în țări precum Turcia, Africa de Sud, Spania, Republica Cehă, Suedia, Franța, Germania și Rusia.
Un director a scris într-un e-mail: „Nu suntem legali în multe țări, ar trebui să evităm să facem declarații care să antagonizeze". Comentând metodele pe care compania era pregătită să le implementeze pentru a „evita aplicarea legii", un alt director a scris: „Am devenit oficial pirați".
În întreaga lume, poliția, oficialii din domeniul transporturilor și agențiile de reglementare au încercat să ia măsuri drastice împotriva Uber. În unele orașe, oficialii au descărcat aplicația și au apelat la curse pentru a putea lua măsuri împotriva curselor de taxi fără licență, identificându-i pe șoferii Uber și confiscându-le mașinile. Birourile Uber din zeci de țări au fost percheziționate în mod repetat de autorități.
În acest context, Uber a dezvoltat metode sofisticate pentru a contracara aplicarea legii. Una dintre acestea era cunoscută la nivel intern la Uber sub numele de „kill switch”. Atunci când un birou Uber a fost percheziționat, directorii companiei au trimis în mod frenetic instrucțiuni personalului IT pentru a întrerupe accesul la principalele sisteme de date ale companiei, împiedicând astfel autoritățile să adune probe.
Fișierele scurse sugerează că această tehnică, aprobată de avocații Uber, a fost utilizată de cel puțin 12 ori în timpul unor descinderi ale autorităților, în Franța, Olanda, Belgia, India, Ungaria și România.
Purtătorul de cuvânt al lui Kalanick a declarat că astfel de protocoale „kill switch” sunt o practică obișnuită de afaceri și că nu au fost concepute pentru a obstrucționa justiția. Acesta a precizat că protocoalele, care nu ștergeau datele, au fost verificate și aprobate de departamentul juridic al Uber, iar fostul director general al Uber nu a fost niciodată acuzat în legătură cu obstrucționarea justiției sau de o infracțiune legată de această practică.
Politicienii se confruntă acum cu întrebări legate de faptul că au primit indicații de la directorii Uber.
Atunci când, în 2015, un oficial al poliției franceze a părut să interzică unul dintre serviciile Uber în Marsilia, Mark MacGann, lobbyistul șef al Uber în Europa, Orientul Mijlociu și Africa, s-a adresat aliatului Uber din cabinetul francez, Emmanuel Macron.
„Voi analiza personal acest lucru", i-a răspuns Macron prin SMS. „În acest moment, să ne păstrăm calmul", i-a mai scris Macron.
Foto: Profimedia Images
Gardianul 11.07.2022, 08:04
Încă de la apariția Uber în România, am scris pe o pagină Fb Taxi Pirat București. Împreună cu mulți taximetriști am încercat să tragem un semnal de alarmă dar fără folos deoarece, jocurile erau făcute la nivel înalt și cel care a fost de acord cu implementarea serviciului a fost însăși Ministrul Cuc, la vremea aceea. Faptul că acum ies la iveală dedesubturile acestei afaceri care a la bază o aplicație tehnologică și atât ne arată că în fața unui gigant tehnologic, legile sunt nimic deoarece corupția politică îi protejează. Acum, este târziu să revii la starea inițială deoarece au un segment de piață iar mulți dintre taximetriști s-au orientat spre ride. Comparând condițiile pe care sistemul ride le le oferă, cel puțin pentru România, raportat la cele ce erau oferite de taximetrie, ride a disciplinat și a normalizat o relație ce era viciată. În București nu era pentru prima dată când o companie care nu ar fi avut dreptul să facă taximetrie și-a format un segment de piață și aici aduc un discuție Taxi Pelicanul. Cu toate că legea taximetriei prevedea clar un anumit număr de mașini per clientela estimată, prin aceleași jocuri politice, s-a reușit dublarea parcului de taximetre iar acum avem estimativ peste 25000. Ulterior tot cu un om ce a activat în conducerea Pelicanul Grup a fost posibilă implementarea Uber pe piață. În concluzie pot spune că, nu contează legile și regulamentele doar conexiunile într-un sistem corupt până în măduva oaselor.
User Șters 11.07.2022, 12:52
Vedeți ca scrie și de România în articolul original.
User Șters 11.07.2022, 20:22
Asta este poate inca o dovada, indirecta, a faptului ca alesii francezi sunt influentati, coordonati, si sponsorizati de catre SUA.Daca nu cumva acest Macron din ministru al economiei, dand verde la afaceri americane in Franta, a obtinut fondurile necesare campaniei electorale si asa a iesit presedinte, iar acum, felul in care sustine politic SUA, este de fapt...plata datoriilor electorale? Sa fie cumva asa? Poate asa este si la noi cu Iohanis, un om sponsorizat de companii straine ca sa traga pentru interesele EU in Romania? Suna radical, dar nu imposibil, si nici de necrezut.........Traim intro lume in care banii din sponsorizari pt a iti face reclama electorala, si apoi din acele reclame te fac presedinte, nu altceva...
User Șters 11.07.2022, 20:27
pt ca ati omis sa adaugat din articolul orginal, o adaugam noi cititorii si bucata asta: The leaked files suggest the technique, signed off by Uber’s lawyers, was deployed at least 12 times during raids in France, the Netherlands, Belgium, India, Hungary and Romania. Fisierele obtineute sugereaza ca Tehnica de "kill switch"" (de a opri conexiunea la serverul central in timpul raidurilor politienesti pt a nu se obtine date incriminante de catre politie), a fost folosita de cel putin 12 ori in Franta, Olanda, Belgia, India, Ungaria si Romania..... Cred ca doar pt asta, toate serviciile de control din Romania ar trebui sa se alerteze in privinta Uber Romania.