Senatorul UNPR Haralambie Vochițoiu îi cere lămuriri ministrului Mediului în legătură cu exploatarea aurului din Munții Aupuseni
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
" Vă rugăm să ne comunicați dacă la emiterea acordului de mediu pentru proiectul Certej s-au respectat dispoziţiile Ordinului 135/2010 al Ministrului Mediului și Pădurilor, art. 5 care prevede că în situaţia în care o investiţie se realizează etapizat sau se amplasează pe terenuri aflate în raza teritorială a mai multor unităţi administrativ-teritoriale învecinate, evaluarea impactului asupra mediului se realizează pentru întreaga investiţie. Totodată, vă solicităm să ne precizați poziția Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor cu privire la presupusa eludare a competențelor Guvernului României în evaluarea impactului de mediu şi emiterea acordurilor de mediu pentru acest proiect în raport cu O.U.G. nr. 195/2005, art. 19 unde se precizează că „acordul de mediu sau decizia de respingere a solicitării, autorizaţia / autorizaţia integrată de mediu pentru proiectele/activităţile miniere care utilizează substanţe periculoase în procesul de prelucrare şi concentrare, pentru capacităţi de producţie mai mari de 5 milioane tone/an sau dacă suprafaţa pe care se desfăşoară activitatea este mai mare de 1,000 ha se emit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului", sunt lămuririle pe care senatorul UNPR Haralambie Vochițoiu le cere mai-marelui de la Mediu.
În interpelarea politicianului se amintește și de interesul sporit pe care unele companii private străine îl arată pentru bogățiile naturale ale Munților Apuseni, îndeosebi pentru cele minerale. În acest sens, viceliderul grupului senatorial PSD-UNPR Vochițoiu vorbește despre licențele eliberate anual de Agenția Națională de Resurse Naturale care permit explorarea și exploatarea depozitelor aurifere, de argint și alte metale rare din acestă zonă.
- Zona face parte din patrulaterul aurifer al Munților Apuseni
"Pentru exploatarea acestor zăcăminte aferente patrulaterului aurifer al Munţilor Apuseni se presupun defrişări, decopertări, strămutări, realizarea de cariere deschise, amenajarea de halde de steril de mare capacitate, utilizarea de materiale explozibile cum este nitramoniul și folosirea a zeci de mii de tone de cianură de sodiu pentru extragerea prin electroliză a aurului şi argintului.
Acest fapt generează o îngrijorare îndreptățită din partea opiniei publice, a cetățenilor din zonă și a militanților pentru protecția mediului cu privire la impactul pe termen lung asupra zonei pe care aceste metode le presupun. Totodată, sunt ridicate semne de întrebare cu privire la o serie de avize de mediu pentru aceste proiecte, una dintre cele mai recente făcând trimitere la procedura de avizare a proiectului de exploatare a aurului din Certej deținut de compania Eldorado Gold ca acționar majoritar, precum și a perimetrelor miniere Băița-Crăciunești, Certej Nord, Troița Pițiguș și Mireș.Așadar, reţeaua de organizaţii Mining Watch România semnalează faptul că proiectul minier cu cianuri de la Certej a primit acordul de mediu nr. 8 din 5.07.2012, revizuit la data de 28.11.2013 de către Agenția de Protecție a Mediului Hunedoara fără să se fi realizat o evaluare cumulată a impactului asupra mediului a tuturor etapelor sale de exploatare, titularul de proiect fragmentând cu bună-ştiinţă evaluarea impactului asupra mediului", se mai arată în interpelearea senatorului Vochițoiu către ministrul mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca Palmer
- Proiectul presupune utilizarea cianurii pentru extracția aurului
Zăcământul aurifer din perimetrul Certej, evaluat la 45.5 mil t cu o concentraţie de 1.8 g/t Au, 10 g/t Ag, este propus spre exploatare pe o suprafaţă de 456,2 ha. Cu o durată de viaţă de 16 ani şi o capacitate de procesare de 3 mil t minereu/an, proiectul minier Certej presupune defrişări, decopertări, realizarea unei cariere deschise, a două halde de steril imense şi utilizarea cianurii pentru obţinerea aurului, precum şi crearea a două iazuri de decantare de 63.6 ha.
Sursa foto exploatare minieră: www.transilvaniabusiness.ro
