Şi-a făcut frizerie pe uliţa satului, cu bani europeni, unde iţi poti alege frizura pe calculator

Dumitru Bejan, din Jupica Botoşani, şi-a încercat norocul „afară”, la muncă, însă când s-a întors din Israel a realizat că îngroaşă rândurile şomerilor. Prin programele sale aflate în derulare – cu susţinere financiară europeană -, Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate – SASTIPEN, al  cărui preşedinte este Daniel Rădulescu, i-a întins o mână de ajutor. Acum, omul, odată condamnat la sărăcie, trăieşte din ceea ce-i produce propria firmă de construcţii pe care a pus-o pe picioare porn ind de la 10.000 de lei. Reţeta succesului a descoperit-o şi Mariana Ioniţă, o femeie care cu bani europeni şi-a deschis în Pipirig, Neamţ, în satul bunicilor lui Creangă, un salon de înfrumuseţare. „Chiar şi bătrânele din sat vin la mine să-şi facă o unghie sau să se ungă cu pomezi. Obligatoriu cu programare, ca să nu se calce pe bătături”, spune mândră Mariana.
Dacă vor să-şi facă o poartă din fier, un gard sau chiar un scăunel, ţăranii din satul vasluian Puşcaşi, au un singur drum de făcut. Să-i bată la uşă lui Jenuţ Ceauşu, care dintr-un lăcătuş mecani şomer, a ajuns patronul unei mici firme de contrucţii metalice. În plus, banii veniţi din Europa îl ajută să-şi extindă afacerile şi în domeniul agriculturii, al exploatării forestiere şi al repraţiilor auto.
Vedeta proiectului european susţinut de SASTIPEN este însă Neculai Florea care şi-a pus pe picioare o frizerie. Una în care clientul este tuns, nici mai mult, nici mai puţin decât după ce-şi comandă frizura printr-un program 3D. „Îi facem o poză clientului cu ajutorul laptopului şi apoi îi punem ce tunsoare vrea. Dacă îi place cum îi stă pe calculator, aşa îl aranjăm. În plus, clientul îşi poate alege frizura unui fotbalist sau a unui cântăreţ, tot pe calculatpr, cu ajutorul acelui program. Nu ne rămâne decât să suprapunem respectiva frizură pe capul său fotografiat cu laptopul  şi restul e treaba mea. Îl tund ca la carte. Cele mia căutate sunt frizurile fotbaliştilor, ale lui Conect-R, ale Rihanei”, povesteşte Neculai.
„În cadrul proiectului au fost înfiinţate 15 Centre Comunitare de Resurse care acum oferă servicii integrate şi contribuie la dezvoltarea pe termen lung a resurselor umane şi la ocuparea forţei de muncă în comunităţile rurale, 60 de persoane, foarte multe din rândul romilor, au fost formate, în cadrul unui program de pregătire profesională în domeniile mediere sanitară şi şcolară, asistenţă şi facilitare comunitară. Am premiat 99 dintre cele mai bune proiecte care, cu banii primiţi, au pus pe picioare afaceri în domeniul rural, la ţară. Acum, datorită impletmentării cu succes a proiectului, există o reţea de aprape 12.000 de beneficiari ai serviciilor oferite de Centrelele Comunitare de Resurse”, ne-a declarat Daniel Rădulescu preşedintele SASTIPEN.
„Proiectul, care a dezvoltat afaceri în 15 zone ale ţării, a pregătit oameni de afaceri şi a instruit  – prin programe de pregătire profesională şi de asistenţă socială sute de oameni, cei mai mulţi din comunitatea romîă, e la final, dar noi am găsit soluţii să putem continua programul la sate cu ajuotrul autorităţilor locale. Trebuie subliniat şi faptul că succesul de care a dat dovadă acest program european, de inserţie socială a romilor, a atras atenţia unor ţări precum Franţa şi Germania care s-au confruntat cu probleme din cauza romilor. În urma unor discuţii pe care le-am avut cu oficiali din cele două ţări am ajuns la concluzia că acest program ar putea fi exportat şi în cele două ţări”, a adăugat Rădulescu.
 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro