Premierul desemnat Siegfried Mureşan a dat asigurări miercuri, 23 septembrie, că nu vor exista în România creşteri de taxe sau impozite, pe toată durata mandatului său.
Cuprins:
El a subliniat că nu va exista nicio creştere a cotei de TVA. „Vom păstra cota unică şi, în ceea ce priveşte impozitarea, vreau să spun foarte clar, nu vor exista în România creşteri de taxe sau creşteri de impozite, pe toată durata mandatului guvernului pe care îl ocup”, a declarat premierul desemnat într-o conferință, în fața biroului președintelui Camerei Superioare a Parlamentului.
Despre măsurile luate în ultimul an în ceea ce priveşte impozitarea, Siegfried Mureșan consideră că acestea nu au fost luate cu „inima uşoară” de fostul guvern.
„Acum însă, situaţia este mai bună, nu e nevoie de nicio creştere de taxe sau de impozite şi obiectivul meu este să avem o relaxare fiscală de îndată ce ne permitem, reduceri acolo unde are sens şi cât mai repede”, a adăugat el.
Premierul desemnat subliniază faptul că are în vedere revenirea la cota de TVA de 19%
„În ceea ce priveşte TVA-ul, guvernul meu nu are în vedere în momentul de faţă şi nu va avea în vedere pe întreaga durată a mandatului nicio creştere a cotei de TVA de la 21% şi ne propunem că, îndată ce se decide, să revenim la cota de TVA de 19%”, a mai spus Mureşan.
Siegfried Mureșan a subliniat că va acorda o atenție deosebită parteneriatului transatlantic, pledând pentru consolidarea relației cu Statele Unite în domeniile economic, comercial, cultural, politic și de securitate.
De asemenea, premierul desemnat a precizat că, în momentul de faţă, la nivelul Uniunii Europene, se negociază bugetul european pentru perioada 1 ianuarie 2028-31 decembrie 2034.
„Guvernul pe care îl propun susţine un buget ambiţios al Uniunii Europene. Fonduri, cel puţin la nivelul fondurilor care au venit până acum în domeniul agriculturii şi al politicii de coiziune, pentru a putea continua să construim autostrăzi, să anvelopăm blocuri, să continuăm cu reţelele de infrastructură în oraşe şi în sate, cel puţin aceleaşi fonduri ca până acum, în domeniile tradiţionale şi mai multe fonduri în domeniul securităţii şi al apărării, unde România, mai ales ca stat, pe flancul estic are nevoie de sprijin european”, a adăugat el.