Sindicatele din educație vor ca elevii să fie ținuți în detenție la școală sau să facă muncă în folosul comunității. „Doar o perdea de fum, ca să acopere scandalurile”

O profesoară de japoneză de la Colegiul „Ion Creangă” din Capitală a fost atacată cu un cuțit de un elev la ore. O altă profesoară din Brebu, Prahova, a fost filmată în timp ce mai mulți elevi o umileau și mimau gesturi sexuale. Elevul bucureștean a fost reținut pentru 30 de zile de poliție, în cazul copiilor de 13 ani din Brebu, acestora li s-a scăzut nota la purtare cu șase puncte și au primit o mustrare scrisă. De asemenea, li s-a deschis un dosar penal pentru ultraj.

În acest context, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” a propus adăugiri de pedepse în noua lege a educației, în cadrul dezbaterilor organizate, marți, în Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților, scrie Edupedu. Aceștia cer:

• preaviz de exmatriculare și exmatricularea limitată în timp de 3-5 zile sau definitivă;
• activitate în folosul unității de învățământ sau comunității;
• detenția școlară, prin care se înțelege faptul că elevii stau într-o clasă după ore sub supravegherea unui cadru didactic folosind acest timp să reflecteze asupra faptelor comise;
• pentru abateri deosebit de grave, mutarea elevilor în centre de reeducare;
• nota la purtare să fie luată în calcul în mod obligatoriu la admiterea la liceu.

Detenția după ore este o practică de pedepsire de mulți ani în școlile din SUA. Acolo elevii pot fi pedepsiți să stea după ore pentru a-și face temele de exemplu, dacă au un comportament inadecvat sau chiar dacă nu și-au făcut temele sau nu s-au implicat în anumite proiecte. Există însă studii care au susținut de-a lungul timpului că detenția agravează unele comportamente sau chiar îi îndepărtează pe copii de școală. Unii cercetători leagă acest tip de pedeapsă de riscul de delincvență juvenilă.

Ministrul educației mizează pe camere de supraveghere

Ministrul educației, Ligia Deca, a spus că nu e o idee rea suspendarea elevului pentru câteva zile, dar trebuie însoțită „de măsuri de consiliere și de anumite acțiuni pe care elevul și familia ar trebui să le facă”. 

Aceasta a propus și ca în cursul zilei să rămână active camerele de supraveghere. „Avem camere de luat vederi și am văzut că în anumite cazuri au fost utilizate înregistrările. Sigur, avem un regim acolo, trebuie să avem grijă vizavi de dreptul la imagine, de dreptul profesorului de a nu fi supravegheat în timpul orei, dar eu cred că, pentru interesul public, cum ar fi combaterea violenței, ar putea fi o măsură care previne faptul că știu că se poate vedea fapta antisocială”, a susținut ministrul.

Cine îi va supraveghea pe copii în timpul detenției școlare?

Cu 23 de ani de experiență la catedră, profesorul de logică și sociologie Florin Tudose demontează măsurile punitive propuse. Acesta susține că nu au legătură cu realitatea din școlile românești.

„Este doar o perdea de fum ca să acopere scandalurile și să arate că ei iau măsuri, că se preocupă de siguranta profesorilor, dar nu se va întâmpla nimic. Detenția. Cum îl ții pe copil acolo? Vine părintele și face un scandal și îl ia acasă. Apoi, tu ai săli să pui copiii în detenție în școală? Dacă fac 20 de inși scandal într-o zi, unde îi pui? Faci programări? Tu vii mâine la detenție, tu poimâine…”, ridică problema spațiului din școli.

În marile orașe există problema supraaglomerării școlilor și elevii învață și în trei schimburi, cum se întâmplă în nouă unități de învățământ din București.

Apoi se pune problema personalului din învățământ care ar trebui probabil să aibă și rolul de supraveghere. „Cine stă cu ei în detenție? Omul de serviciu, portarul? Dacă vor fi profesorii, eu cred că asta cu adevărat îi va enerva. Adică eu mâine am ore până la 2, dar mai stau două ore până la patru cu un copil în detenție că a făcut nu știu ce. Cine te plătește?”, ridică problema profesorul.

„Se dă decizie judecătorească să-l pui să dea cu mătura în curtea școlii?”

„Apoi, propunerea să facă muncă în folosul comunității. E justiție în școală sau educație, se dă decizie judecătorească să-l pui să dea cu mătura în curtea școlii? Nu o să funcționeze. Ce norme de aplicare ai, faci un ghid metodologic cu ce face dacă a băut apă la oră – detenție o oră; dacă a scuipat în pauză – două ore?”, arată cadrul didactic.

„E o utopie ce și-au propus ei să facă, «detenție în școli» sună ca fenomenul Pitești”, punctează fondatorul Asociației „Profesori instruiți, copii instruiți, părinți mulțumiți”. Acesta, în pandemie, a ținut cursuri de predare în online cu mii de profesori din țară. A continuat întâlnirile cu profesorii pentru a-i instrui cu privire la modalitățile de predare mai atractive, de unde crede că izvorăsc de multe ori problemele de la ore. „E important și cum te prezinți în fața unui copil. Mare parte dintre probleme sunt generate și de profesori care nu sunt pregătiți și nu știu să-i captiveze. Eu de 23 de ani nu am avut nicio problemă, sunt amic cu ei, ținem legătura”, a mai spus acesta.

Amenzi date părinților pentru faptele copiilor

O altă propunere vehiculată a fost să se dea amenzi părinților pentru indisciplina copiilor. „De regulă, părinții care au copiii cu probleme fie sunt în familii sărace, dezorganizate, plecați la muncă, cu copii rămași în grijă bunicilor. Aceia n-au bani să-și plătească împreținerea și curentul și tu le dai amendă. La noi se amendează toată ziua cerșetorii. Cine plătește o amendă din aia? Nimeni. Și cine dă amenda? Vine polițistul și zice că azi copilul tău a vorbit la oră, amendă 200 de lei?”, spune profesorul Florin Tudose.

Potrivit acestuia, disciplinarea elevilor de azi ar trebui începută cu înțelegerea cauzelor comportamentelor. „Fenomenul în sine nu dispare, fiindcă pleacă din familie, ține de educație parentală, de ce modele promovezi în societate, de ce văd ei pe TikTok, sunt cauze mult mai profunde pe care nu le rezolvi tu cu trei amenzi și detenție în clasă.”

Discuțiile pe legea educației continuă în Comisia de învățământ a Camerei Deputaților și astăzi. Șefa Comisiei, deputata Natalia Intotero, a spus că cel mai probabil pe 2 mai se va da votul final în Cameră, apoi va merge în Senat.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro