Sistemul anti-grindină topește sute de milioane. Fie nu sunt rachete, fie nu sunt pornite la timp, cert este că grindină tot a fost

Tunurile anti-grindină, care de multe ori au pierdut războiul cu norii de gheață – rachetele lor au explodat în curtea țăranilor sau sunt suspectate ca au adus seceta pe timpul verii -, primesc în acest an o finanțare de o sută de milioane de lei, conform bugetului executivului condus de Sorin Grindeanu și aprobat în Parlament.

Banii sunt necesari dezvoltării Sistemului Național Anti-Grindina în toată țara, acum fiind stații doar în Iași, Vrancea și Prahova, dar mai ales pentru cumpărarea rachetelor anti-grindină. „Se aprobă în bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, credite de angajament în anul 2017 în sumă de 100 milioane de lei pentru asigurarea realizării Programului Naţional Antigrindină şi Stimularea Precipitaţiilor”, se pricizeaza în bugetul de stat pe anul 2017.

Anul trecut s-au alocat peste 15 de milioane de lei, iar în 2015 doar șase milioane de lei. În ultimii 15 ani, de la startul proiectului tunurilor anti-grindină, statul român a alocat în jur de 150 de milioane de lei.

Sistemul anti-grindină

În anii precedenți, multe dintre aceste instalații nu au putut fi utilizate pentru că nu era muniție și nici personal instruit în acest sens. Din aceste motive, instalațiile au intrat în multe topuri realizate de presă privind investițiile inutile din Romania. Spre exemplu, în perioada 2011-2013 au avut loc mai multe căderi de grindină în județul Iași, exact lângă stația anti-grindină botezata Moldova 1.

Sătenii din satele din apropierea stației Moldova 1 s-au plâns chiar ca tunurile nu alungă grindina, ci și orice forma de precipitații. Localnicii din comuna vasluiană Codăești și cei din comuna ieșeană Ciortești au ieșit pe ulițe, acum doi ani, pentru a cere închiderea unui astfel de tun.

Reprezentanții Autorității pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor au ținut sa precizeze că sistemul a fost funcțional de fiecare dată când a fost folosit.

Tunurile funcționează doar în perioada mai-octombrie, intervalul când au loc, de obicei, căderile de gheata. Instalațiile erau de multe ori pornite după prima grindina din mai. Pentru a fi eficace, tunul anti-grindină trebuie pornit cu cel puţin 20 de minute înainte de sosirea furtunii.

Sistemul apară, teoretic, doar 270.000 de hectare de culturi agricole. Până în 2024, instalațiile ar trebui să acopere două milioane de hectare.

Cheltuieli mari, efect limitat

”Tunul antigrindină functioneza fără substanțe ghimice, pa baza unor explozibili de natură sonică, care pot distruge norul de furtună într-un cerc cu raza de mai mulţi km la o altitudine de 8-10 km, protejând la sol cu un grad mare de siguranţă un cerc cu o rază de 500-600 m (cca. 80-100 hectare)”, explică Gabriel Gheorghiu, reprezentatul unei firme care comercializează astfel de instalații în Romania.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro