Șoarecii sunt capabili să ofere „primul ajutor”, arată un nou studiu. Ce alte animale pot face asta I VIDEO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Șoareci care fac manevre de resuscitare pare o scenă desprinsă dintr-un film, însă, chiar se întâmplă în realitate. Cercetătorii au surprins rozătoare care sunt capabile să ofere primul ajutor. Însă sunt și alte animale care au uimit prin comportamentul lor, atunci când un tovarăș este inconștient sau chiar a murit.
Cuprins:
Răspunsuri instinctive de urgență
„Cea mai frapantă descoperire din acest studiu este existența unor răspunsuri instinctive de urgență la animale pentru a resuscita parteneri inconștienți – și chiar proaspăt decedați. Acest studiu oferă prima dovadă documentată a unui comportament asemănător resuscitării la șoareci”, a declarat Wenjian Sun, cercetător de la Universitatea din California de Sud(USC), pentru Live Science, despre studiul realizat care privește spiritul de întrajutorare la alte animale, în afara omului.
Ajutarea altor animale care sunt rănite sau bolnave a fost observată la un număr de specii, inclusiv delfini, elefanți și primate non-umane, a explicat Sun.
„Aceste comportamente includ adesea atingerea, îngrijirea și, în unele cazuri, acțiuni fizice mai intense, cum ar fi lovirea.
Cu toate acestea, comportamente specifice precum mușcatul și tragerea limbii, așa cum s-a observat în acest studiu, nu au fost raportate anterior”, a spus Sun.
„Pacientul” s-a recuperat mai rapid
Deși „primul ajutor” al rozătoarelor implică mai mult mușcături decât versiunea umană, neurologul Wenjian Sun și colegii săi au descoperit că tehnica de tragere a limbii șoarecilor a lărgit căile respiratorii ale animalului inconștient, permițându-i „pacientului” să se recupereze mai repede.
În 50% din cazuri, șoarecele conștient a scos limba din gura colegului său care nu reacționa. Toți acești șoareci și-au revenit și au început să meargă din nou cu mult înaintea celor care au fost lăsați singuri.
De asemenea, în 80% din cazuri, șoarecele salvator a scos un obiect pe care oamenii de știință îl plasaseră în gura celui anesteziat.
Șoarecii au petrecut mai mult timp în contact fizic cu șoarecele inconștient, intensitatea îngrijirii crescând în timp. Astfel, rozătoarele au petrecut în medie 47% din testul de 13 minute interacționând cu un partener inconștient.
De asemenea, șoarecii au reușit să detecteze că însoțitorul lor era inconștient, fără a se baza pe indicii vizuale, inițiind comportamentele de îngrijire chiar și în întuneric.
„Scuturând capul animalului mort”
Un videoclip în care o maimuță aparent salvează viața alteia după ce un accident la o gară din India a șocat cercetătorii.
Imaginile arată o maimuță inconștientă, care s-a electrocutat de firele de înaltă tensiune, într-o gară aglomerată din orașul industrial Kanpur, din nordul Indiei. O maimuță însoțitoare de sex masculin este apoi văzută încercând să-și reînvie tovarășul.
Maimuța mușcă și târăște animalul moale și chiar îl stropește cu apă. După aproximativ 20 de minute, maimuța rănită reînvie.
Dr. Luisa Arnedo, ofițer de program la National Geographic, care studiază primatele, spune că animalele din videoclip sunt macaci rhesus.
Arnedo spune că există puține cercetări cu privire la modul în care primatele non-umane se confruntă cu moartea, deoarece evenimentele sunt rar observate.
Cu toate acestea, oamenii de știință au văzut ocazional primate reacționând la moarte, „în multe cazuri scuturând corpul animalului mort, ca neacceptandu-i imobilitatea și, de asemenea, reacționând prin comportamente aspre care aparent au drept scop reanimare”.
Devin tăcuți când un membru al grupului moare
Cimpanzeii au fost văzuți devenind foarte tăcuți atunci când un membru al grupului lor moare, mai ales dacă este un individ de rang înalt, adaugă Arnedo.
Și mamele primate vor purta uneori trupurile bebelușilor lor timp de săptămâni sau chiar luni, „de parcă ar neagă pierderea copilului lor”.
Nu este clar dacă aceste comportamente sunt intenționate, spune Arnedo.
„În acest caz particular, bărbatul care scutură corpul individului rănit știe că scuturându-l și aruncându-l în apă, îl poate reanima?” întreabă ea. E greu de spus.
Arnedo numește videoclipul „o reprezentare uimitoare a complexității comportamentului primatelor” și spune „este o reamintire a cât de multe încă nu înțelegem despre ei și reacțiile lor”.
„Furnicile-asistente”
De asemenea, o specie de furnică a devenit primul animal non-uman cunoscut care a îngrijit rănile semenilor săi. Furnicile „asistente” ling rănile camarazilor răniți, iar acest lucru îi ajută să supraviețuiască.
Furnicile Matabele ( Megaponera analis ) duc vieți periculoase. De câteva ori pe zi, cete de 200-600 de furnici soldați pornesc să vâneze termite, trăgându-le din cuiburi și cărându-le acasă.
Termitele ripostează, iar fălcile lor puternice pot administra mușcături letale, astfel încât furnicile Matabele își pierd frecvent unul sau mai multe membre.
În 2017, Erik Frank, pe atunci de la Universitatea din Würzburg, Germania, a raportat că furnicile Matabele își duc în mod obișnuit răniții înapoi la cuib.
Acest lucru este ciudat, deoarece insectele se tratează, de obicei, una pe cealaltă. Furnicile rănite puteau „cere” ajutor eliberând un feromon, ceea ce a făcut ca alte furnici să le ajute.
Într-un nou studiu, Frank, aflat acum la Universitatea din Lausanne din Elveția, și colegii săi au filmat ce se întâmplă în interiorul cuibului când sunt aduși răniții. Imaginile arată că furnicile „asistente” petrec câteva minute lingând rănile camarazilor bolnavi.
