Românii susțin, la limită, aderarea Ucrainei la UE și mult mai ferm pe cea a Republicii Moldova. Ce țară europeană se opune, potrivit unui nou sondaj

Europenii sunt împărțiți în ceea ce privește beneficiile aduse de extinderea UE și au sentimente amestecate în legătură cu posibila aderare a unor țări precum Ucraina, Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Georgia, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia, potrivit unui nou sondaj realizat în șase state membre și publicat marți de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).

Sondajul a fost publicat cu câteva zile înainte de summitul UE, unde se va lua o decizie privind începerea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Principala piedică este Ungaria, care și-a anunțat decizia de a bloca decizia privind Kievul.

Sondajul ECFR arată că ideea aderării Ucrainei este susținută ferm în Danemarca (50%) și Polonia (47%), opiniile fiind împărțite în România (32% pro vs 29% contra), Germania (37% pro vs 39% contra) și Franța (29% pro vs 35% contra).

În Austria, majoritatea respondenților (52%) se opun unei posibile aderări a Ucrainei, doar 28% fiind de acord cu acest lucru. Austria este de altfel una dintre țările cele mai sceptice privind ajutorul acordat Ucrainei.

Există îngrijorări că eventuala aderare ar putea prezenta riscuri economice și de securitate pentru blocul comunitar și pentru statele membre, mult mai mult decât primirea țărilor candidate din Balcanii de Vest.

Recomandări

Rufin Zamfir, expert în dezinformare rusească: „Este obligatoriu ca instituțiile competente să verifice dacă Rusia a interferat în procesul electoral din România”

Astfel, 45% dintre cei chestionați de ECFR cred că intrarea Ucrainei în UE ar avea un „impact negativ” asupra securității UE, spre deosebire de 25% care consideră că acest lucru ar avea un „impact pozitiv”.

Opiniile sunt împărțite în România. Sondajul ECFR arată că 37% dintre respondenții români cred că aderarea Ucrainei ar putea aduce beneficii economiei UE, în timp ce 28% anticipează un efect „negativ”.

De asemenea, 30% dintre respondenții români prevăd un impact negativ asupra securității țării, în timp ce 41% sunt de părere că impactul ar putea fi unul „pozitiv”.

Susținere pentru aderarea Republicii Moldova

Sondajul arată că, în cazul Republicii Moldova și al Muntenegrului, există susținere pentru o viitoare aderare.

Potrivit datelor, 30% dintre respondenții din cele șase țări cred că Republica Moldova „ar trebui să poată adera”, în vreme ce 28% spun că „nu ar trebui să poată adera”.

Recomandări

Mircea Geoană, când ocupa funcția de ministru de externe, l-a angajat pe Călin Georgescu drept consilier personal

La fel, 30% spun că Muntenegru „ar trebui să poată adera”, iar 25% cred că „nu ar trebui să poată adera”.

În România, susținerea pentru aderarea Republicii Moldova și a Muntenegrului este mai puternică decât pentru aderarea Ucrainei, 55% și 39% dintre cetățeni fiind de acord cu aderarea acestor două țări la UE, comparativ cu 32% care susțin aderarea Ucrainei la UE.

Excepție, între celelalte țări europene sondate, este și în acest caz Austria. Aici, cei mai mulți dintre cei intervievați se opun aderării tuturor candidaților, cu excepția Bosniei și Herțegovinei.

Românii susțin și aderarea Turciei. Restul europenilor, nu prea

Recomandări

Mulțumim, Klaus! Aroganța, lăcomia și servilismul au produs, în mod uimitor, speranță

Există o opoziție puternică pentru o eventuală aderare a Turciei la UE. 51% dintre cei chestionați în cele șase țări se opun ideii aderării Turciei la UE. Mai puțin de 1 din 5 respondenți (19%) ar susține procesul de aderare al Turciei.

România este excepția. Aici, 37% dintre cetățeni susțin aderarea Turciei, comparativ cu 20% care se opun acestei idei.

Sondajul mai arată că europenii sunt rezervați în ceea ce privește aderarea unor state precum Republica Moldova, Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Georgia, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.

La nivelul celor șase țări participante la sondaj, mai puțin de 30% dintre respondenți și-au exprimat susținerea pentru aderarea acestor țări.

Susținerea aderării a fost cea mai slabă pentru Kosovo (20% au spus că „ar trebui să poată adera” vs 37% care cred că „nu ar trebui să poată adera”), Albania (24% „pentru” vs 35% „împotrivă”), Serbia (25% „pentru” vs 35% „împotrivă”) și Georgia (25% „pentru” vs 31% „împotrivă”).

Opiniile sunt împărțite cu privire la posibila acceptare a Macedoniei de Nord (26% „pentru” vs 27% „împotrivă”) și a Bosniei și Herțegovinei (28% „pentru” vs 29% „împotrivă”).

Diferențe de viziune între membrii noi și vechi ai UE

Există diferențe de opinie cu privire la momentul unei posibile extinderi. Datele ECFR arată că cetățenii sunt împărțiți, în medie, în trei părți egale în ceea ce privește momentul extinderii UE: cei care cred că extinderea ar trebui începută astăzi (35%), cei care cred că UE nu ar trebui să se extindă în acest moment (37%) și cei care sunt indiferenți cu privire la acest aspect sau nu știu (28%).

În România, majoritatea celor chestionați (51%) văd avantajele urmăririi unei extinderi „în acest moment”, aceasta fiind cea mai mare susținere dintre toate țările participante la sondaj, doar 20% dintre respondenți fiind de părere că UE „nu ar trebui” să se extindă în acest moment.

Există, de asemenea, diferențe de opinie între statele membre „vechi” și „noi” ale UE referitor la subiectul mai larg al extinderii. Respondenții din Austria (53%), Germania (50%) și Franța (44%) sunt de părere că UE nu ar trebui să urmărească o extindere imediată.

O majoritate a respondenților din România (51%) și o pluralitate din Polonia (48%) cred că UE ar trebui să ia în considerare acceptarea de noi state membre.

Urmărește-ne pe Google News