Specialist în drept, despre hotărârea de anulare a alegerilor prezidențiale: „E cumva o inovare la care a recurs Curtea Constituțională”

Cele două scenarii inițiale

Într-o postare pe pagina personală de Facebook, din 4 decembrie 2024, scrisă după validarea primului tur al alegerilor prezidențiale și după desecretizarea documentelor din CSAT, Cristian Clipa a anticipat două scenarii: câștigarea turului doi de către Elena Lasconi și „eventual arestarea și, ulterior, condamnarea” lui Călin Georgescu sau câștigarea alegerilor de către Călin Georgescu și invalidarea mandatului, cu reluarea alegerilor fără acest candidat „întrucât a obținut mandatul printr-o fraudă electorală”.

„Curtea Constituțională a anulat primul tur al alegerilor și a dispus nu numai anularea primului tur, dar și reînscrierea tuturor candidaților în această cursă prezidențială, ceea ce implică o verificare a dosarelor în cazul tuturor candidaților”, susține Clipa. 

Clipa spune că „dacă se pune problema reînscrierii și prin urmare a reverificării tuturor dosarelor de candidatură, cel mai probabil alegerile se vor consuma în ianuarie-februarie”. „Între timp, după data de 21 decembrie, concret din 22 decembrie, conducerea României va fi asigurată, cu titlul de președinte interimar, de către președintele noului Senat al României, pentru că așa spune Constituția”, a explicat profesorul Clipa. 

Recomandări

Gigi Becali, în genunchi, în pantaloni de piele și bocanci, la slujba de Bobotează

Avocatul Cristian Clipa făcea referire la Art 83 alin 1 (durata mandatului președintelui e de 5 ani), precum și la situația interimatului, prevăzută la Art. 98 alin. 1 din Constituția României:

„Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor”.

În schimb, Curtea Constutuțională a trecut peste prevederile Art. 83 alin. 1 cu durata mandatului de 5 ani și a dat eficiență alinatului imediat următor:

„(2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales”.

Avocatul timișorean mai anticipează că „odată cu reînscrierea tuturor candidaturilor, se va proceda la evaluarea tuturor dosarelor de candidatură, inclusiv prin prisma riscului pe care aceste candidaturi îl pot aduce la adresa ordinii publice și siguranței naționale”.

Clipa a estimat cum o să arate motivarea CCR

Întrebat cum ar putea arăta motivarea CCR, Clipa a declarat: „Cel mai probabil această motivare s-a bazat pe acele date care parțial ne-au fost aduse la cunoștință prin comunicatul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. În opinia mea, Curtea Constituțională s-a raportat la cele constatate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și pe date care, cel mai probabil, au fost puse la dispoziția Consiliului și mai apoi a Curții Constituționale de către comunitatea de informații”, a explicat profesorul Clipa în după-amiaza zilei de 6 decembrie.

Recomandări

„Mâna nevăzută a lui Dumnezeu” și votul irațional. De ce „suveranismul” agravează problemele pe care pretinde că le rezolvă

Ulterior, vineri seară, Curtea Constituțională a decis anularea întrutotul a alegerilor prezidențiale, apreciind în motivare că „statul are o responsabilitate pozitivă de a preveni orice interferență nejustificată în procesul electoral prin raportare la principiile constituționale”.

Iată cum a motivat CCR reluarea alegerilor prezidențiale:

• „În prezenta cauză, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale, în cadrul căreia unul dintre candidaţi a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media.
• Manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicităţii electorale conform Legii nr.370/2004.
• În plus, candidatul a beneficiat şi de un tratament preferenţial pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de voinţă a alegătorilor.(…)
• Neregularităţile din campania electorală s-au răsfrânt asupra competitorilor electorali, din moment ce au creat o inegalitate vădită între candidatul care a manipulat tehnologiile digitale şi ceilalţi candidaţi participanţi în procesul electiv.
• Astfel, expunerea semnificativă a unui candidat a condus la reducerea direct proporţională a expunerii în media online a celorlalţi candidaţi în procesul electoral”, se arată în motivarea CCR.

Recomandări

Povestea lui Sebastian Stan, actorul român premiat cu Globul de Aur 2025. A spus „România, te iubesc” pe scenă

„Un efect de retractare”

Întrebat cum se explică faptul că decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale vine după validarea primului tur și după ce Curtea Constituțională a transmis că mai poate examina doar contestații formulate de către candidații calificați în turul doi, Cristian Clipa spune că ultima decizie a Curții are „un efect de retractare”. 

„E cumva o inovare la care a recurs Curtea Constituțională, dar în condițiile apariției unor date și elemente noi, care probabil nu au fost cunoscute de Curtea Constituțională la data validării primului tur, s-a procedat la pronunțarea unei noi decizii. Desigur că odată cu actuala decizie, anterioara decizie de validare a rămas fără efecte, a fost practic lipsită de efecte juridice”, a mai declarat Cristian Clipa. 

Profesorul de Facultatea de Drept a UVT pune în discuție, din punctul de vedere al dreptului, inclusiv autoritatea de lucru judecat, de care se bucură deciziile Curții Constituționale. 

„Însă trebuie să spun un lucru important. În fața unor date și elemente noi, necunoscute la data pronunțării hotărârii inițiale de validare a turului întâi, deci în prezența unor date și informații noi, Curtea poate reveni asupra propriei hotărâri, pentru că efectele puterii de lucru judecat sunt, din acest punct de vedere, mai puțin importante, au o forță juridică inferioară principiului păstrării supremației Constituției”, a declarat Cristian Clipa pentru Libertatea.

Foto: Banatul Azi

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro