Stelian Bujduveanu a retras proiectul prin care Ministerul de Interne voia să închidă o parte din Piața Revoluției din București. Precizările MAI
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, a anunțat marți, 29 iulie, că retrage de pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General proiectul privind transferul unui teren din fața sediului MAI către această instituție. Asta nu înseamnă că proiectul nu poate fi revizuit și repus ulterior pe ordinea de zi.
Cuprins:
Precizările Ministerului de Interne
UPDATE ora 16.50 | Ministerul condus de Cătălin Predoiu a transmis că nu a vrut să restricționeze accesul publicului în toata Piața Revoluției, așa cum a apărut într-o parte a presei, și că proiectul viza numai zona ocupată de Monumentul Eroilor Revoluției și alveolele adiacente, fără a afecta parcarea sau zona pietonală.
Conform MAI, scopul era amenajarea unui spațiu verde și întreținerea monumentului, în vederea conservării și valorificării acestuia.
"Proiectul prevede amenajarea unui spațiu verde în jurul Monumentului Eroilor Revoluției și integrarea acestuia în arhitectura zonei, pentru a spori calitatea urbană și memoria locului. Preluarea în administrare este necesară pentru a permite MAI efectuarea lucrărilor de întreținere și conservare a monumentului", a subliniat MAI.
Totodată, Ministerul condus de Cătălin Predoiu a precizat că nu vor exista bariere care să obstrucționeze circulația pietonală sau accesul public.
MAI nu primește terenul din fața instituției
Știrea inițială: Ședința CGMB în care va fi retras proiectul are loc miercuri, 30 iulie. Stelian Bujduveanu și-a argumentat decizia prin faptul că a remacat protestele din spațiul public. El a precizat că nu era vorba despre parcarea din Piața Revoluției, care rămâne în administrarea Capitalei, ci despre „un lot distinct”, fără să spună însă care.
„Am urmărit cu atenție reacțiile și pozițiile exprimate în spațiul public cu privire la proiectul privind potențialul transfer către Ministerul Afacerilor Interne al unei suprafețe de 2.239 mp, un spațiu verde aflat chiar în fața clădirii MAI, utilizat deja de această instituție. Pentru claritate: este vorba despre un lot distinct, nu despre parcarea din față și nici despre restul Pieței Revoluției. Suprafața de 6.613 mp care formează esența pieței ar rămâne integral în administrarea Municipiului București. Cred în forța dialogului și știu cât de importante sunt spațiile publice pentru o Capitală vie. Prin urmare, decizia mea este să retrag proiectul de pe ordinea de zi a Consiliului General și să lansez o dezbatere publică reală și transparentă”, a transmis edilul.
Ministerul de Interne a cerut transferul unei suprafețe de 2.239 mp din Piața Revoluției, evaluată la 22 de milioane lei, adică 4,4 milioane de euro, invocând necesitatea securizării zonei și dorind crearea unui perimetru restricționat.
Istoricul clădirii MAI, unde Ceaușescu a ținut ultimul discurs, pe 21 decembrie 1989
Clădirea MAI a fost construită în timpul regalității și finalizată după Al Doilea Război Mondial, în timpul regimului comunisto-stalinist condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej, aflat sub influența directă a Uniunii Sovietice (Rusia).
Mai exact, regele Carol al II-lea a semnat decretul de construire a Palatului Ministerului de Interne în 1938, dar lucrările efective au început în 1941, când conducător era mareșalul Ion Antonescu, iar regele Mihai era pe tron. Lucrările au stagnat câțiva ani, din cauza războiului. Pe 23 august 1944, regele Mihai l-a arestat pe Ion Antonescu și l-a răsturnat de la putere, iar după câteva luni lucrările au fost reluate. Clădirea a fost finalizată în anul 1950.
Ulterior, din 1958 și până în 1989, aici a fost Comitetul Central al Partidului Comunist Român (CC al PCR). În această clădire, dictatorul Nicolae Ceaușescu a rostit ultimul discurs, pe 21 decembrie 1989.
O zi mai târziu, a fugit cu elicopterul de pe acoperiș ca să scape de furia maselor, dar a fost prins la Târgoviște. În final, Ceaușescu a fost executat după un proces sumar pe 25 decembrie 1989, cu sentința știută încă dinaintea procesului orchestrat de cei care aveau să preia conducerea țării, în frunte cu Ion Iliescu.
