Livetext Război în Iran, ziua 74. Emiratele Arabe Unite au lovit în secret Iranul / Trump anunță că armistițiul atârnă de un fir de păr

Adjunctul ministrului iranian de externe, Kazem Gharibabadi, a criticat dur poziția Statelor Unite, afirmând că Washingtonul nu caută o pace reală, ci încearcă să obțină o scrisoare de capitulare din partea Teheranului.

Oficialul a subliniat că nu se poate vorbi despre diplomație sau stabilitate regională atât timp cât SUA mențin blocada asupra porturilor și intensifică sancțiunile economice, subliniind că mingea se află acum în terenul partenerilor occidentali după respingerea planului de pace iranian.

Înainte de plecarea spre Beijing, Donald Trump a declarat că armata americană a învins categoric forțele iraniene, subliniind că izolarea porturilor inamice este totală și va forța o soluționare a conflictului. Întrebat despre existența unei „linii roșii” care ar putea pune capăt armistițiului actual, liderul de la Casa Albă a rămas rezervat, precizând că va analiza strategia de urmat pe durata zborului către China.

Aflat sub o presiune politică imensă din cauza scumpirilor masive de pe piața energiei, Donald Trump a declarat că finalul războiului cu Iranul este aproape și va aduce cu sine o stabilizare rapidă a economiei globale.

Președintele american a subliniat că eliberarea sutelor de nave petroliere blocate în prezent va genera un flux masiv de combustibil, ceea ce va duce la scăderea inflației și la o creștere spectaculoasă a piețelor bursiere.

Agenția de informații a Gărzilor Revoluționare a raportat destructurarea a cinci rețele organizate care vizau destabilizarea țării, fiind arestate 20 de persoane implicate în contrabanda cu armament. În urma operațiunilor de monitorizare a rutelor ilegale, forțele iraniene au confiscat peste 50 de arme de foc, 70 de kilograme de explozibili și mii de cartușe care ar fi aparținut unor grupări afiliate serviciilor de securitate israeliene.

Ambasadorul iranian la Beijing a declarat că China reprezintă o forță esențială pentru dezescaladarea conflictului cu Statele Unite, subliniind că parteneriatul strategic este parte a unei noi alinieri diplomatice a Teheranului. Declarațiile survin chiar înainte de plecarea președintelui Donald Trump către China și pe fondul unor noi sancțiuni americane care vizează entități implicate în exportul de petrol iranian către piața chineză.

Secretarul Apărării va fi supus unei noi runde de întrebări din partea comisiilor parlamentare, în contextul în care unii republicani își exprimă îngrijorarea față de lipsa aprobării Congresului pentru prelungirea conflictului. Discuțiile vizează propunerea unui buget militar istoric de 1,5 trilioane de dolari pentru anul 2027, oficialii Pentagonului subliniind necesitatea urgentă de a suplimenta stocurile de drone și rachete interceptoare epuizate în timpul luptelor.

Cotațiile țițeiului au urcat marți cu 3%, impulsionate de tensiunile reaprinse în Orientul Mijlociu și de temerile privind securitatea aprovizionării globale după ce ambele părți au respins propunerile de pace. Avertismentele recente ale Saudi Aramco privind posibile perturbări ale exporturilor prin Strâmtoarea Ormuz amplifică presiunea pe piață, analiștii estimând că stabilitatea ar putea fi amânată până în 2027 în absența unui acord diplomatic solid.

Iranul nu ar trebui să folosească Strâmtoarea Ormuz, pe care a blocat-o de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, ca mijloc de șantajare a statelor din Golf, a declarat marți cel mai important diplomat al Qatarului.

„Iranul nu ar trebui să folosească această strâmtoare ca armă pentru a pune presiune sau a șantaja țările din Golf”, a declarat ministrul de externe qatarez și premierul șeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani.

Atacurile israeliene asupra Libanului au ucis 380 de persoane de la începutul armistițiului în războiul dintre Israel și Hezbollah, pe 17 aprilie, a declarat marți Ministerul Sănătății din Liban pentru AFP.

Un oficial ministerial a declarat că „380 de persoane, inclusiv 22 de copii și 39 de femei, au fost ucise în atacuri asupra Libanului de la intrarea în vigoare a armistițiului”, dintr-un total de aproximativ 2.900 de persoane ucise de la izbucnirea războiului pe 2 martie.

Conform termenilor armistițiului declarat de Washington, Israelul își rezervă dreptul de a acționa împotriva „atacurilor planificate, iminente sau în curs de desfășurare”. Pe lângă efectuarea atacurilor aeriene în curs de desfășurare, trupele israeliene au operat în spatele unei așa-numite „linii galbene” care se întinde pe aproximativ 10 kilometri nord de granița dintre cele două țări.

Liderul Hezbollah, Naim Qassem, a declarat marți că armele grupării sale, susținute de Iran, nu fac parte din viitoarele negocieri dintre Liban și Israel și a promis că luptătorii săi vor transforma câmpul de luptă într-un „iad” pentru forțele israeliene.

„Nimeni din afara Libanului nu are nimic de-a face cu armele, cu rezistența… aceasta este o chestiune internă libaneză și nu face parte din negocierile cu inamicul”, a declarat Qassem într-o declarație scrisă adresată luptătorilor grupării și difuzată pe canalul său de televiziune Al-Manar.

O a treia rundă de discuții între reprezentanții libanezi și israelieni urmează să aibă loc joia și vinerea aceasta la Washington, după ce luna trecută a avut loc prima întâlnire directă din ultimele decenii între cele două părți.

Președintele american Donald Trump a anunțat armistițiul la câteva zile după prima întâlnire.

Discuțiile au cauzat diviziuni în Liban, Hezbollah respingând negocierile directe cu Israelul și declarând că rezultatele acestora nu privesc gruparea.

Qassem a cerut marți „retragerea din negocierile directe, care reprezintă câștiguri pure pentru Israel și concesii gratuite din partea autorităților libaneze”.

„Ne confruntăm cu o agresiune israeliano-americană care vrea să subjuge țara noastră, Libanul”, a spus Qassem în comunicat.

„Nu ne vom preda și vom continua să apărăm Libanul și poporul său, oricât de mult va dura și oricât de mari vor fi sacrificiile”, a spus el.

„Nu vom abandona câmpul de luptă și îl vom transforma într-un iad pentru Israel.”

Săptămâna trecută, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că „un acord de pace între Liban și Israel este extrem de realizabil și ar trebui să fie realizabil”, subliniind că problema era Hezbollah.

Tot săptămâna trecută, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, a declarat că Washingtonul recunoaște „că o pace cuprinzătoare este condiționată de restabilirea deplină a autorității statului libanez și de dezarmarea completă” a Hezbollah.

Israelul și-a intensificat atacurile în sudul Libanului, în contextul schimbului de focuri cu Hezbollah, în ciuda armistițiului din 17 aprilie, în baza căruia Israelul își rezervă dreptul de a acționa împotriva „atacurilor planificate, iminente sau în curs de desfășurare”.

Qassem a declarat că „acordul irano-american care include oprirea agresiunii în Liban este practic cea mai puternică carte pentru oprirea agresiunii”.

El a mai spus că „responsabilitatea negocierilor pentru atingerea obiectivelor suverane ale Libanului rămâne responsabilitatea autorităților din Liban”, afirmând disponibilitatea grupului său de a coopera cu acestea.

Hezbollah a continuat atacurile de la armistițiu, în principal asupra țintelor israeliene din sudul Libanului, dar și peste graniță, susținând că acestea vin ca răspuns la încălcările armistițiului israelian.

Trupele israeliene care au invadat după izbucnirea războiului pe 2 martie operează în interiorul așa-numitei „linii galbene” din sudul Libanului, lângă graniță.

Marți, negociatorul-șef al Iranului a adresat Statelor Unite un ultimatum, cerându-le să accepte condițiile din propunerea de 14 puncte a Teheranului pentru pace în conflictul din Orientul Mijlociu, sub amenințarea unui „eșec”.

Mesajul provocator a venit după ce președintele american Donald Trump a respins cea mai recentă contraofertă a Iranului și a declarat că fragilul armistițiu în vigoare din 8 aprilie se află „la un pas de colaps”.

Însă Mohammad Bagher Ghalibaf a spus că Washingtonul trebuie să accepte „drepturile” Teheranului dacă dorește să pună capăt conflictului care durează de peste două luni, întrucât negocierile de pace rămân blocate după ce o rundă inițială nu a reușit să producă o descoperire importantă luna trecută.

„Nu există altă alternativă decât acceptarea drepturilor poporului iranian, așa cum sunt prezentate în propunerea în 14 puncte. Orice altă abordare va fi complet inconcludentă; nimic altceva decât un eșec după altul”, a declarat Ghalibaf într-o postare pe X.

„Cu cât vor trage mai mult de timp, cu atât contribuabilii americani vor plăti mai mult pentru asta.”

Iranul a refuzat să cedeze în războiul său cu Washingtonul, oficialii militari avertizând că sunt pregătiți să răspundă la orice nou atac al SUA.

Iranul a blocat traficul pe ruta comercială cheie din Strâmtoarea Hormuz, zguduind piețele globale și obținând un avantaj vital, în timp ce SUA au impus propriul blocaj naval asupra porturilor iraniene.

Detaliile celei mai recente propuneri a SUA rămân limitate, deși rapoartele mass-media spun că aceasta implică un memorandum de înțelegere de o pagină menit să pună capăt luptelor și să stabilească un cadru pentru negocieri privind programul nuclear al Iranului.

Ministerul de Externe al Iranului a declarat că răspunsul său solicită încetarea războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban, încetarea blocadei navale a SUA asupra porturilor iraniene și asigurarea eliberării activelor iraniene înghețate în străinătate în urma sancțiunilor de lungă durată.

Nu a oferit detalii cu privire la ceea ce ar oferi Iranul în schimb.

Marți, purtătorul de cuvânt al comisiei parlamentare pentru securitate națională a Iranului a declarat că parlamentarii vor lua în considerare posibilitatea îmbogățirii uraniului la niveluri de calitate militară în cazul reluării conflictului.

„Una dintre opțiunile Iranului în cazul unui alt atac ar putea fi îmbogățirea la 90%. Vom examina această posibilitate în parlament”, a scris Ebrahim Rezaei într-o postare pe X.

Teheranul deține un stoc semnificativ de uraniu îmbogățit la o puritate de 60%, fiind necesar aproximativ 90% pentru o armă nucleară.

Rezerva Iranului de uraniu puternic îmbogățit rămâne un punct cheie în negocierile cu Statele Unite, care insistă ca materialul să fie transferat în afara țării.

Iranul a refuzat până acum să-și mute rezerva de uraniu îmbogățit în străinătate și insistă asupra dreptului său la utilizarea pașnică a energiei nucleare, deși a declarat că nivelul de îmbogățire rămâne „negociabil”.

Parlamentul israelian a adoptat o lege prin care se înființează un tribunal militar special pentru judecarea militanților palestinieni acuzați că au participat la atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, în cadrul căruia se poate pronunța pedeapsa cu moartea.

Proiectul de lege a primit sprijinul deputaților din coaliție și din opoziție, 93 votând în favoarea acestuia luni seara, iar niciunul dintre cei 120 de membri ai parlamentului votând împotrivă.

Tribunalul special îi va judeca pe atacatorii capturați în timpul sau după atacul condus de Hamas, care se află în detenție de atunci. De asemenea, îi va judeca pe cei suspectați de reținerea sau abuzarea ostaticilor în Gaza.

Potrivit presei israeliene, se așteaptă ca aproximativ 400 de suspecți să fie judecați în fața instanței.

Atacul surpriză al Hamas a dus la moartea a 1.221 de persoane din partea israeliană, majoritatea fiind civili, potrivit unui bilanț al AFP bazat pe date oficiale, făcând din acea zi cea mai sângeroasă din istoria Israelului.

Militanții au luat, de asemenea, 251 de persoane ostatici în acea zi, inclusiv 44 care erau deja decedați.

Campania militară de represalii a Israelului a devastat Fâșia Gaza și a ucis peste 72.000 de persoane, potrivit ministerului sănătății din teritoriu, care funcționează sub autoritatea Hamas și ale cărui cifre sunt considerate fiabile de către ONU.

Tribunalul militar special, care va avea sediul la Ierusalim, va avea competența de a judeca acuzații în temeiul oricărei legi, inclusiv al infracțiunilor prevăzute de Legea privind prevenirea genocidului, Codul penal și Legea privind combaterea terorismului, conform legislației.

Publicul va avea acces la ședințele de judecată, iar unele părți ale acestora vor fi transmise și la televiziune.

În cadrul tribunalului, acuzații ar putea fi condamnați pentru infracțiuni pentru care există pedeapsa cu moartea în Israel.

Ultima persoană executată în Israel a fost Adolf Eichmann, autorul Holocaustului nazist, în 1962.

Noua legislație este separată de o lege adoptată în martie, care ar face din pedeapsa cu moartea pedeapsa implicită pentru palestinienii din Cisiordania ocupată de Israel care sunt găsiți vinovați de comiterea unor atacuri mortale considerate „acte de terorism” de către un tribunal militar israelian.

Această lege, care a atras critici internaționale pe scară largă, nu se aplică retroactiv și nu a fost încă aplicată.

Legislația de luni specifică faptul că orice persoană suspectată, acuzată sau condamnată pentru infracțiuni comise în timpul atacurilor din 7 octombrie nu va fi inclusă în acordurile de eliberare a prizonierilor.

Grupurile pentru drepturile omului și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea unor „procese-spectacol”.

„Supraviețuitorii atacurilor din 7 octombrie și familiile victimelor merită dreptate, nu răzbunare sub forma unor procese-spectacol și execuții în masă bazate pe mărturisiri obținute prin tortură”, a declarat Sari Bashi, director executiv al Comitetului Public Împotriva Torturii, într-un comunicat.

Israelul va urca pe scenă odată cu începerea semifinalelor Eurovision, marți, la Viena, iar simpla sa participare a declanșat cel mai mare boicot politic din istoria concursului.

Anul acesta se împlinesc 70 de ani de la prima ediție a Eurovision, cel mai mare eveniment muzical televizat în direct din lume, care, în ciuda fastului său, rareori reușește să scape de influența politică din fundal.

Războiul Israelului în Fâșia Gaza a determinat cinci țări să se retragă din fastuoasa extravagantă anuală: Spania, Irlanda, Slovenia, Olanda și Islanda, primele trei refuzând să difuzeze deloc concursul din această săptămână.

Directorul Eurovision, Martin Green, a promis luni că va face „tot ce ne stă în putință pentru a găsi o cale de întoarcere” pentru acestea.

Retragerile înseamnă că 35 de țări participă săptămâna aceasta – cel mai mic număr de la extinderea participării în 2004.

Numărul ar fi fost și mai mic dacă Bulgaria, România și Moldova nu s-ar fi reîntors în competiție.

Activiștii pro-palestinieni intenționează să organizeze o manifestație marți, așezând sicrie în centrul Vienei.

Într-o declarație, aceștia au deplâns faptul că „în ciuda crimelor sale, Israelul are ocazia să fie sărbătorit săptămâna aceasta la Viena ca o națiune democratică și pașnică, simbol a curcubeului”.

Retragerile au fost declanșate de războiul din Gaza, dar posturile de televiziune au ridicat, de asemenea, suspiciuni că sistemul public de televotare era manipulat pentru a favoriza Israelul la Eurovision 2025 de la Basel, Elveția.

În plus, unii radiodifuzori și-au exprimat îngrijorarea cu privire la libertatea presei, Israelul împiedicând jurnaliștii lor să aibă acces în Gaza.

Amichai Chikli, ministrul israelian pentru diaspora, a declarat că a fost detectată o „creștere bruscă și coordonată a discursului antisemit și anti-Israel în jurul Eurovision 2026”.

„Această situație este o continuare directă și un rezultat al comportamentului guvernelor și organismelor publice europene, care aleg, într-o manieră ipocrită și slabă, să boicoteze competiția.”

Hamas și aliații săi au comis acte de violență sexuală „sistematică și pe scară largă” în timpul atacului din 7 octombrie 2023 asupra Israelului și împotriva ostaticilor pe care i-au dus înapoi în Gaza, potrivit unui raport publicat marți de o comisie independentă de anchetă israeliană.

Raportul de 300 de pagini al Comisiei civile privind crimele comise de Hamas împotriva femeilor și copiilor la 7 octombrie se bazează pe investigații anterioare, inclusiv ale ONU, pentru a determina amploarea totală a violenței sexuale comise în timpul atacului și împotriva ostaticilor în timpul războiului care a urmat în Fâșia Gaza.

„În urma unei anchete independente de doi ani, Comisia Civilă concluzionează că violența sexuală și bazată pe gen a fost sistematică, răspândită și parte integrantă a atacurilor din 7 octombrie și a consecințelor acestora”, a scris în raportul său acest organism, creat în noiembrie 2023 de un expert juridic israelian.

„În multiple locații și faze ale atacului, inclusiv în timpul răpirii, transferului și captivității, Hamas și colaboratorii săi au folosit tactici recurente de abuz sexual și tortură împotriva victimelor”, se arată în raport.

„Aceste crime au fost marcate de o cruzime extremă și de o profundă suferință umană, adesea provocate în moduri menite să amplifice teroarea și umilința.”

Anchetatorii au declarat că au folosit materiale provenite dintr-o gamă largă de locații, inclusiv comunități rezidențiale, zona festivalului de muzică Nova și zonele înconjurătoare, drumuri și adăposturi, instalații militare și facilități utilizate pentru identificarea cadavrelor victimelor.

„Raportul se bazează pe o documentație factuală extinsă, incluzând mărturii originale filmate ale supraviețuitorilor și martorilor, interviuri, fotografii, videoclipuri, înregistrări oficiale și alte materiale primare de la locurile atacului”, se arată în raport.

Comisia a declarat că a analizat sistematic peste 10.000 de fotografii și segmente video ale atacului, ceea ce înseamnă peste 1.800 de ore cumulate de analiză a materialelor vizuale.

În ansamblu, comisia a declarat că a realizat peste 430 de interviuri formale și informale, sesiuni de mărturii și întâlniri cu supraviețuitori, martori, ostatici eliberați, experți și membri ai familiilor.

„Tortura sexuală a persistat pe parcursul captivității în Gaza pentru perioade îndelungate. În unele cazuri, abuzurile sexuale și bazate pe gen asupra ostaticilor au continuat luni de zile”, se menționează în raport.

„Concluzia noastră este fără echivoc: violența sexuală și bazată pe gen a constituit o componentă centrală a atacului din 7 octombrie și a captivității ostaticilor”, a declarat comisia în raport.

„Concluziile Comisiei Civile arată că aceste crime constituie crime de război, crime împotriva umanității și acte de genocid în conformitate cu dreptul internațional.”

Hamas a negat în repetate rânduri acuzațiile începând din 2023.

Atacurile israeliene asupra unui oraș din sudul Libanului au provocat moartea a șase persoane și rănirea altor șapte, au anunțat marți mass-media de stat, în timp ce luptele au continuat în ciuda acordului de încetare a focului.

Agenția Națională de Știri (NNA) din Liban a relatat că atacurile israeliene din noaptea de luni au lovit o casă din Kfar Dounine, un oraș situat la aproximativ 95 de kilometri (59 de mile) de capitala Beirut.

NNA a raportat că răniții au fost transportați la spitale din orașul de coastă Tyre.

Israelul și-a intensificat atacurile în sudul Libanului, în timp ce se angajează în schimburi de focuri cu Hezbollah, susținut de Iran, în ciuda acordului de încetare a focului din 17 aprilie între Israel și Liban, care avea ca scop oprirea luptelor.

Peste 2.800 de persoane au fost ucise în Liban de când țara a fost târâtă în războiul din Orientul Mijlociu pe 2 martie, potrivit autorităților sanitare.

Liderii libanezi l-au îndemnat recent pe ambasadorul SUA la Beirut să exercite presiuni asupra Israelului pentru a-și înceta atacurile în timpul armistițiului, deși Israelul a raportat, de asemenea, că a fost ținta unor atacuri.

Armata israeliană a declarat în weekend că unul dintre soldații săi a fost ucis în luptele de lângă granița cu Libanul, aducând numărul pierderilor sale la 18 soldați și un contractor civil de la începutul războiului.

Marți, NNA a raportat atacuri în apropierea altor orașe din sudul Libanului, iar armata israeliană a ordonat evacuarea orașului Sohmor din valea Bekaa, în estul Libanului.

Președintele Donald Trump a avertizat luni că armistițiul din războiul din Orientul Mijlociu se află „la un pas de colaps”, după ce a respins cea mai recentă contraofertă a Iranului, care a declarat că armata sa este pregătită să răspundă la orice act de agresiune.

Reacția furioasă a președintelui la poziția Iranului – exprimată ca răspuns la o propunere a SUA – a provocat o creștere bruscă a prețurilor petrolului și a spulberat speranțele că s-ar putea negocia rapid un acord pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru transportul comercial.

După ce a calificat răspunsul drept „TOTAL INACCEPTABIL”, Trump a insistat că Statele Unite vor obține o „victorie completă” asupra Iranului, adăugând că armistițiul, care a oprit în mare măsură luptele din Golf timp de peste o lună, se află pe ultima sută de metri.

„Armistițiul este ținut în viață cu ajutorul aparatelor, iar medicul intră și spune: «Domnule, persoana dragă dumneavoastră are aproximativ o șansă de 1% să supraviețuiască»”, a declarat el luni reporterilor.

Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, care a fost negociatorul șef în discuțiile anterioare cu Washingtonul, a declarat la scurt timp după aceea că forțele armate ale țării sunt gata să „dea o lecție pentru orice agresiune”.

El a adăugat într-o postare ulterioară pe X că „nu există altă alternativă” decât să accepte punctele prezentate în propunerea iraniană în 14 puncte respinsă de Trump.

„Orice altă abordare va fi complet inconcludentă; nimic altceva decât un eșec după altul. Cu cât vor trage mai mult de timp, cu atât contribuabilii americani vor plăti mai mult pentru asta”, a spus el.

Aceste evoluții au neliniștit piețele energetice globale, deja aruncate în haos de război și de blocadele suprapuse impuse de Iran și SUA în jurul Strâmtorii Hormuz – o cale vitală pentru transporturile de petrol și gaze.

„Șocul aprovizionării cu energie care a început în primul trimestru este cel mai mare pe care l-a cunoscut vreodată lumea”, a declarat investitorilor Amin Nasser, directorul general și președintele gigantului petrolier saudit Aramco, avertizând că va dura luni de zile până când piețele își vor reveni, chiar dacă strâmtoarea s-ar deschide imediat.

„Dacă deschiderea acesteia va fi amânată cu încă câteva săptămâni, atunci normalizarea va dura până în 2027”, a spus el.

Potrivit Wall Street Journal, Emiratele Arabe Unite au lansat în secret mai multe atacuri militare pe teritoriul Iranului în timpul conflictului din regiune, inclusiv un atac aerian asupra unei rafinării de pe insula Lavan la începutul lunii aprilie 2026. Incidentul a avut loc în preajma momentului în care fostul președinte american Donald Trump a anunțat un armistițiu. Atacul a declanșat un incendiu masiv la rafinărie, afectând grav capacitatea de producție a acesteia.

La scurt timp după incident, Iranul a acuzat un „atac inamic” asupra rafinăriei și a ripostat lansând rachete și drone către Emiratele Arabe Unite și Kuweit. Conform unei surse citate de Wall Street Journal, administrația americană nu a fost deranjată de atacul EAU, întrucât armistițiul nu fusese încă oficializat. Mai mult, Casa Albă ar fi privit cu ochi buni implicarea Emiratelor, precum și a altor state din Golf dispuse să participe în conflict.

Ministerul de Externe al EAU a refuzat să comenteze direct asupra atacului raportat, menționând în schimb, în declarații anterioare, dreptul statului de a răspunde inclusiv prin mijloace militare la acțiuni ostile.

Bombardamentele asupra rafinăriilor, porturilor și rutelor maritime de transport au intensificat presiunile asupra piețelor globale de energie și au alimentat temerile cu privire la o posibilă extindere a conflictului în Golf, o regiune crucială pentru producția și transportul petrolului.

Donald Trump a declarat că armistițiul SUA-Iran este „pe aparate” după ce Teheranul a respins propunerea americană de pace și a trimis o contraofertă. „Este incredibil de slab”, a spus președintele SUA, cu privire la răspunsul primit de la Iran.

Iranul a trimis un răspuns considerat „inacceptabil” de administrația americană, la propunerea Washingtonului de a pune capăt războiului, potrivit CNBC. Președintele SUA a descris starea armistițiului, în vigoare de o lună, ca fiind „incredibil de slabă”.

„Aș spune că este cel mai slab armistițiu, după ce am citit mizeria aia pe care ne-au trimis-o, nici măcar nu am terminat-o de citit””, a spus Trump reporterilor, din Biroul Oval.

El a adăugat: „Aș spune că armistițiul este pe aparate, iar doctorul intră și spune: «Domnule, persoana iubită are aproximativ 1% șanse de a supraviețui»”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE