România e salvarea studenților francezi la medicină care nu se descurcă în țara lor: „Suntem atât de mulți”

Mii de studenți francezi pleacă anual la medicină în străinătate

După ce au eșuat în primul an de studii medicale din Franța, câteva mii de studenți aleg în fiecare an să își continue studiile în alte țări europene.

Potrivit datelor citate de Comisia pentru Afaceri Sociale a Senatului francez, aproximativ 1.600 de studenți francezi pleacă anual la medicină în străinătate. Alte estimări indică însă că numărul ar putea ajunge la 2.300 sau chiar 5.000 de studenți.

Printre destinațiile preferate se numără România, Spania și Belgia, state în care accesul la facultățile de medicină se face direct după bacalaureat, fără concursul extrem de competitiv din Franța.

Situația este paradoxală, spun specialiștii, în condițiile în care Franța se confruntă deja cu un deficit de medici.

Tocmai din acest motiv, medicii români primesc prime de instalare de până la 65.000 de euro, pentru a lucra în Franța.

„Se aude mai mult franceză decât română”

Héloïse, o studentă franceză, a ajuns la medicină în România după două încercări nereușite în Franța.

„Dacă eșuez, voi merge în România”, a glumit Héloïse de mai multe ori cu prietenele ei, înainte să rateze admiterea la medicină în Franța. 

Inițial a fost admisă la moașe, dar după un an și-a dat seama că își dorește cu adevărat să devină medic.

În doar câteva săptămâni și-a pregătit dosarul și a fost acceptată la Universitatea din Cluj. Gluma devenise realitate. 

„La început îți este frică, dar te obișnuiești foarte repede pentru că auzi mai mult franceză decât română, atât de mulți suntem”, spune studenta.

Mulți studenți vor să se întoarcă în Franța

Majoritatea studenților francezi care studiază medicina în străinătate își doresc, în final, să se întoarcă acasă.

Héloïse a reușit acest lucru după câțiva ani petrecuți în România. 

În prezent este studentă în anul patru la Universitatea din Orléans, după ce a fost nevoită să repete un an pentru a fi acceptată. Totuși, adaptarea nu a fost ușoară.

„Am ajuns într-un oraș pe care nu îl cunoșteam și, chiar dacă la facultate toată lumea este foarte drăguță, sunt singură și trebuie să o iau de la capăt. Există o mică parte din mine care regretă că m-am întors, dar știu că și invers ar fi fost la fel”, spune ea.

„Toată lumea vrea să se întoarcă în Franța”

Hortense, studentă franceză în anul șase la Cluj, spune că întoarcerea în Franța este dorința majorității colegilor ei.

„Toată lumea vrea să se întoarcă în Franța, toată lumea. Dar ne este teamă că nu avem nivelul necesar și asta ne descurajează foarte mult”, afirmă studenta.

În promoția ei, doar 40 din 160 de studenți au susținut examenele scrise pentru rezidențiatul din Franța.

Chiar și pentru cei care încearcă să revină în universitățile franceze înainte de rezidențiat, procesul este complicat.

Héloïse povestește că înscrierea a fost un adevărat obstacol birocratic.

„Facultățile nu ne răspundeau, ne spuneau că nu acceptă pe nimeni sau ne răspundeau cu o zi înainte de termenul-limită pentru depunerea dosarelor. Documentele necesare nu erau întotdeauna clar precizate. Avem impresia că nimeni nu vrea să ne întoarcem”, spune studenta.

Universitățile franceze sunt deja supraaglomerate

O parte dintre decanii facultăților de medicină din Franța se tem că revenirea studenților formați în străinătate ar putea pune și mai multă presiune pe un sistem deja saturat.

Aceștia se tem că vor trebui să accepte mai mulți studenți care au „ocolit” sistemul francez evitând primul an de studii medicale, datorită Legii Neuder.

Legea Neuder, adoptată în Franța în iunie 2025, permite studenților francezi care studiază medicina în străinătate să revină mai ușor în universitățile din țară înainte de internat. Până acum, majoritatea se puteau întoarce abia la finalul studiilor. Legea urmărește să reducă deficitul de medici din Franța, însă universitățile spun că facultățile sunt deja supraaglomerate și cer reguli clare de selecție.

În prezent, universitățile au dificultăți în organizarea cursurilor în grupe mici și în găsirea locurilor de practică pentru toți studenții.

În fiecare an, aproximativ o sută de studenți reușesc să se întoarcă în Franța pentru rezidențiatul lor.

„Problema este că școlile noastre sunt deja pline”, spune Isabelle Laffont, președinta Conferinței Decanilor de Medicină.

„Suntem bucuroși ca acești studenți să fie reintegrați, dar această lege este absurdă: dacă afectează mii de studenți, nu înseamnă deloc același lucru!”, adaugă Denis Angoulvant, decanul Facultății de Medicină din Tours.

„Există o diferență reală de nivel”

Unii responsabili universitari susțin că există și diferențe de pregătire între studenții formați în Franța și cei care vin din alte țări.

„Rata de eșec la EDN (École de Numérique) este masivă, ceea ce arată clar că sunt mai puțin capabili. Există o diferență reală de nivel, pentru că exigența nu este aceeași”, afirmă Benoit Veber, decanul facultății de medicină din Rouen.

„Dacă am avea suficiente locuri în universitățile noastre, nu am avea toți acești studenți în România, dar toate facultățile sunt la capacitate maximă”, se plânge el.

Alți profesori spun însă că studenții reveniți din străinătate se adaptează bine și nu există probleme majore de performanță.

De altfel, UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca este în topul universităților recomandate de francezi.

Hortense, care a efectuat mai multe stagii de practică în Franța în timp ce se pregătea în România, nu a simțit vreun decalaj între ea și colegii francezi.

„La început, m-am simțit ca o ratată, dar am căpătat rapid încredere. Singura mea teamă nu este nivelul meu academic; este mai degrabă că, dacă greșesc, oamenii m-ar putea învinovăți pentru că am învățat în România.” 

Și Héloïse s-a simțit „inutilă mult timp pentru că a picat la facultatea de medicină” în Franța. 

Costurile studiilor în străinătate

Pentru mulți tineri, alegerea de a studia medicina în afara Franței implică și un efort financiar considerabil.

Hortense spune că studiile în România nu sunt deloc ieftine.

„În România costa 7.500 de euro pe an”, explică studenta, care a fost nevoită să contracteze un împrumut pentru a-și putea continua studiile.

După șase ani petrecuți departe de casă, tânăra speră acum să revină definitiv în Franța.

„Atâta timp cât reușesc să mă întorc, asta este cel mai important. Specialitatea și orașul le voi vedea mai târziu. După șase ani petrecuți departe de casă, vreau să închid acest capitol”, spune ea.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro