Studiu Spark Foundry 2026. 64% dintre românii din mediul urban folosesc inteligența artificială, în timp ce căutarea clasică pe Google scade la un minim istoric
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pe internetul din România se produce o schimbare tăcută, dar profundă. Nu este vorba despre o prăbușire spectaculoasă a vreunui canal media sau despre dispariția peste noapte a televiziunii, ci despre o reașezare a modului în care românii caută informații, cumpără produse și interacționează cu tehnologia. Cea de-a 11-a ediție a studiului Focus On: Romanians' New Media Adoption, realizat de agenția Spark Foundry pe un eșantion reprezentativ din mediul urban, arată că inteligența artificială a încetat să mai fie o simplă curiozitate tehnologică și a devenit un instrument zilnic de navigație.
Cuprins:
Inteligența artificială nu mai este doar un joc
În ultimele 12 luni, utilizarea instrumentelor de inteligență artificială precum ChatGPT, Gemini, Copilot sau Google AI Mode s-a mai mult decât dublat în orașele din România. Dacă anul trecut doar 30% dintre utilizatorii de internet din mediul urban declarau că folosesc astfel de soluții, pragul a ajuns astăzi la 64%, de la 56% în urmă cu doar șase luni.
Marea noutate nu este însă doar numărul celor care deschid aceste aplicații, ci modul în care le integrează în viața de zi cu zi. Căutările asistate de inteligență artificială reprezintă deja un sfert din totalul drumurilor pe care un utilizator le face pentru a găsi o informație. Mai mult, aproape jumătate dintre cei care folosesc AI recunosc că s-au bazat pe aceste instrumente pentru a lua o decizie importantă: de la achiziții și alegeri legate de sănătate sau stil de viață, până la planificarea vacanțelor sau procese de învățare.
Raportul relevă totuși o nuanță importantă. Deși adopția este masivă, generozitatea utilizatorilor se oprește la portofel. Doar 7% dintre românii din mediul urban plătesc un abonament pentru servicii de inteligență artificială, în timp ce aproape 40% spun ferm că nu ar plăti niciodată. Restul sunt pragmatici: decizia depinde exclusiv de beneficiile reale pe care le aduce instrumentul respectiv.
[embeddoc url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/studiu-focus-on-romanians-new-media-adoption.pdf"]
Căutarea clasică pe Google pierde teren în fața tinerilor
Această ascensiune a inteligenței artificiale vine la pachet cu o erodare vizibilă a căutării tradiționale prin text. Preferința pentru introducerea unui cuvânt-cheie într-o casetă de căutare a scăzut la 56%, cel mai scăzut nivel înregistrat de la începutul măsurătorilor.
Locul acestei obișnuințe nu a fost luat de un singur competitor, ci de o fragmentare a atenției. Tinerii sub 34 de ani combină natural căutarea vizuală, căutarea vocală, conversațiile cu chatboții și căutările directe pe rețele sociale precum TikTok sau Instagram. Pentru ei, căutarea pe internet nu mai înseamnă un singur motor de căutare. În schimb, utilizatorii de peste 45 de ani rămân ancorați în metoda clasică, creând o falie clară între generații.
Legătura dintre reclamele de la TV și telefonul mobil s-a rupt
Ani la rând, strategia marilor branduri s-a bazat pe un mecanism simplu: o reclamă difuzată la televizor îi determina pe privitori să pună mâna pe smartphone și să caute produsul respectiv online. Studiul Spark Foundry arată că acest lanț s-a slăbit considerabil.
Deși televizoarele inteligente (Smart TV) au atins o rată record de adopție de 91% în gospodăriile din mediul urban, efectul direct al pauzelor publicitare nu mai este cel din trecut. Doar 40% dintre privitori mai folosesc telefonul exclusiv în timpul reclamelor TV, un minim istoric. În plus, sub 40% dintre respondenți spun că o reclamă văzută la televizor i-a determinat direct să caute produsul pe internet. Televizorul rămâne un instrument excelent pentru vizibilitate și notorietate, dar nu mai garantează o reacție digitală imediată.
Rețelele sociale devin cataloage de cumpărături
Schimbări majore se observă și pe platformele de socializare. Utilizarea rețelelor sociale strict pentru divertisment a scăzut, în timp ce utilizarea lor ca sursă de informare despre produse a crescut.
În ceea ce privește creatorii de conținut, piața a trecut printr-o curățare. Numărul românilor care urmăresc influenceri a scăzut de la 55% la 47%. Cu toate acestea, cei care au rămas sunt mult mai implicați: interacționează mai des, comentează și chiar se alătură comunităților plătite. Indiferent de vârstă, criteriul principal după care românii evaluează o informație rămâne credibilitatea sursei, în timp ce mesajele directe lansate de branduri continuă să fie privite cu cel mai ridicat nivel de scepticism.
