Luni începe Bacalaureatul de toamnă 2026. Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației: „Atâta vreme cât evaluarea se face cu oameni, mici diferențe de notare vor mai exista”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Luni, 3 august, începe Bacalaureatul de toamnă, sesiunea a doua a examenului, care se va încheia în data de 24, odată cu afișarea rezultatelor finale. Într-un interviu acordat pentru Libertatea, Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a vorbit despre măsurile care vor fi luate în caz de caniculă și a explicat de ce vor exista în continuare diferențe de notare între profesorii evaluatori.
Cuprins:
- Calendarul Bacalaureatului de toamnă 2026
- Cât costă taxa de înscriere la Bacalaureat și cine o plătește
- Cine poate participa la cea de-a doua sesiune a Bacalaureatului de toamnă 2026
- Condiții de promovare a examenului de Bacalaureat 2026, sesiunea din toamnă
- Bacalaureatul de toamnă 2026, reguli în sala de examen
- Sancțiuni pentru fraudă sau tentativă de fraudă
- Cum se calculează nota și când este reevaluată lucrarea
- Sorin Ion: „Atâta vreme cât lucrăm cu oameni, mai obținem și rezultate diferite”
- Profesorii care corectează constant eronat pot fi eliminați din evaluări
- Sorin Ion, despre amânarea cu o zi a probei obligatorii: „Nu a fost haos. A fost o repliere într-un timp foarte scurt”
- Ce se întâmplă dacă revine canicula în sesiunea de toamnă a Bacalaureatului
- Sorin Ion: „Amânarea unei probe este o loterie”
- Sorin Ion, despre blocarea platformei de evaluare: „Nu este catastrofa secolului”
Calendarul Bacalaureatului de toamnă 2026
Examenul de Bacalaureat 2026 sesiunea din toamnă începe luni, 3 august, cu probele de competențe lingvistice și digitale, iar o săptămână mai târziu elevii vor da examenele scrise. Înscrierea candidaților, inclusiv a celor care au promovat examenele de corijență, a avut loc între 14 și 21 iulie.
Probele de evaluare a competențelor
- 3-4 august 2026 - Proba A: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română;
- 4-5 august 2026 - Proba B: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă;
- 5-6 august 2026 - Proba C: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională;
- 6-7 august 2026 - Proba D: Evaluarea competențelor digitale.
Calendarul probelor scrise
- 10 august 2026 - Proba E.a): Limba și literatura română;
- 11 august 2026 - Proba E.c): Proba obligatorie a profilului;
- 12 august 2026 - Proba E.d): Proba la alegere a profilului și specializării;
- 13 august 2026 - Proba E.b): Limba și literatura maternă.
Afișarea rezultatelor și vizualizarea lucrărilor
- 18 august 2026 - Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12:00); vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14:00–18:00);
- 19-20 august 2026 - Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor;
- 20-21 august 2026 - Soluționarea contestațiilor;
- 24 august 2026 - Afișarea rezultatelor finale.
Cât costă taxa de înscriere la Bacalaureat și cine o plătește
Taxa de înscriere se achită doar de candidații care au depășit două prezentări gratuite la examenul de Bacalaureat. Valoarea acesteia diferă anual în funcție de numărul probelor susținute. De exemplu, absolvenții care se înscriu la toate probele vor achita în acest an o taxă de 540 de lei.
Suma este cu 41 de lei mai mare decât cea percepută în 2025, când taxa de înscriere era de 499 de lei. În cazul în care un candidat susține doar una sau mai multe probe scrise, fără a relua întregul examen, suma pr care trebuie s-o achite este de 180 de lei pentru fiecare probă.
Cine poate participa la cea de-a doua sesiune a Bacalaureatului de toamnă 2026
La sesiunea a doua a examenului de Bacalaureat 2026 se pot înscrie candidații care nu au promovat examenul în sesiunea de vară, cei care nu s-au prezentat la una sau mai multe probe, precum și absolvenții din promoțiile anterioare care nu au obținut diploma de absolvire.
De asemenea, pot participa absolvenții de liceu din învățământul de zi, seral sau cu frecvență redusă, precum și persoanele care și-au finalizat studiile în alte sisteme de învățământ, cu condiția recunoașterii și echivalării acestora în România.
Condiții de promovare a examenului de Bacalaureat 2026, sesiunea din toamnă
După încheierea probelor şi după evaluarea şi notarea tuturor lucrărilor scrise, se comunică rezultatele finale pentru toţi candidaţii.
Pentru fiecare candidat care a obţinut cel puţin nota cinci la toate probele scrise de examen, se calculează media generală de Bacalaureat ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele obţinute la respectivele probe. Nu se calculează media generală pentru candidaţii care nu au promovat una sau mai multe probe, care nu s-au prezentat la toate probele sau care au fost eliminaţi de la o probă.
Examenul de Bacalaureat se consideră promovat dacă se îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:
- candidații au susţinut probele de evaluare a competenţelor;
- candidații au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea;
- candidații au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise;
Candidatul care, la una din probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale, refuză să răspundă sau să rezolve subiectele propuse se consideră că nu a susţinut proba respectivă.
Bacalaureatul de toamnă 2026, reguli în sala de examen
Candidații care vor susține probele scrise și orale ale examenului de Bacalaureat, sesiunea din toamnă, trebuie să respecte mai multe reguli. În caz contrar, ori nu vor fi primiți în examen, ori vor fi eliminați.
Accesul în centrul de examen
Elevii care susțin probele scrise au acces în centrul de examen între orele 7:30 și 8:30, iar în sala de examen pot intra cel târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei, doar pe baza actului de identitate.
Obiecte interzise în sala de examen
- Elevii nu au voie să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete etc. Aceste obiecte personale se lasă într-o sală de depozitare special amenajată. În caz contrar, dacă refuză, nu sunt primiți în examen.
- Candidații nu au voie să intre în sala de examen cu manuale, cărți, dicționare, culegeri, formulare, memoratoare, notițe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidați etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.
- Se interzice candidaților să aibă, în sălile de examen, asupra lor, telefoane mobile, căști audio, dispozitive tip IoT, precum și orice alte mijloace electronice de calcul sau de comunicare, dispozitive care permit conectarea la internet sau la rețele de socializare, care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicarea cu alți candidați, asistenți din centrul de examen sau cu exteriorul.
- Se interzice candidaților să comunice între ei sau cu exteriorul, să copieze, să transmită materiale care permit copiatul sau să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.
Cei care încalcă regulile sunt eliminați din examen, indiferent dacă obiectele interzise au fost folosite sau nu, dacă au fost introduse de aceștia sau de alți candidați, de către cadrele didactice din comisie sau de alte persoane.
Sancțiuni pentru fraudă sau tentativă de fraudă
Încălcarea regulilor este considerată tentativă de fraudă, iar candidații respectivi nu mai pot participa la probele următoare și sunt eliminați din examen, fără posibilitatea recunoașterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale.
Acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale Bacalaureatului.
Cum se calculează nota și când este reevaluată lucrarea
În cazul în care diferența dintre notele celor doi evaluatori este mai mică sau egală cu 1 punct, este calculată nota finală, ca medie aritmetică cu două zecimale a notelor acordate de evaluatori, fără rotunjire. În cazul în care diferența dintre notele acordate de cei doi profesori evaluatori este mai mare de 1 punct, se nominalizează alți doi profesori evaluatori pentru reevaluarea lucrării. Apoi, după finalizarea reevaluării lucrării se calculează nota finală din cele patru note, după eliminarea celor două note cu valori extreme, ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a celor două note cu valori centrale. Media rezultată reprezintă nota finală.
Pentru candidaţii care obţin media generală 5,99, media generală se rotunjeşte la 6,00.
În situația în care se constată o diferență de notare mai mare de 1,5 puncte, în plus sau în minus, între nota de la evaluarea inițială și cea de la contestații, lucrarea este reevaluată de către alți doi profesori evaluatori. Nota definitivă nu mai poate fi modificată și reprezintă nota obținută de candidat la proba respectivă.
Sorin Ion: „Atâta vreme cât lucrăm cu oameni, mai obținem și rezultate diferite”
Diferențele mari dintre notele inițiale și cele obținute după contestațiile de la examenul de Bacalaureat din acest an au readus în discuție obiectivitatea evaluării și modul în care sunt selectați profesorii corectori. Secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, a declarat pentru Libertatea că instituția analizează în detaliu fiecare sesiune de examen cu ajutorul platformei de evaluare digitalizată, iar profesorii la care sunt identificate abateri repetate pot fi eliminați din corpul evaluatorilor. În același timp, oficialul admite că diferențele de notare nu pot fi eliminate complet, atât timp cât lucrările sunt evaluate de oameni.
„Ceea ce vreau să știți este că analizăm mult mai amănunțit decât s-ar putea crede aceste diferențe de notare. De când există platforma de evaluare digitalizată a lucrărilor, avem date la dispoziție. Până acum trei ani mi-ar fi fost aproape imposibil să analizez asta. Acum datele se pot interconecta ușor. Vedem foarte clar dacă un evaluator, la 100 de lucrări, a dat note mai mici decât colegii”, a declarat Sorin Ion.
Secretarul de stat explică faptul că o lucrare poate ajunge să fie evaluată chiar și de zece profesori, în funcție de diferențele dintre notele acordate la evaluarea inițială și la contestație. Sorin Ion consideră că una dintre cauzele inevitabile ale diferențelor de notare este caracterul uman al evaluării.
„Atâta vreme cât lucrăm cu oameni, cu personalități diferite, opinii diferite și nu neapărat pregătiri diferite, dar cu oameni diferiți, mai obținem și rezultate diferite. Totuși, marea masă a notelor rămâne în niște intervale rezonabile, plus, minus 0,5”, a mai spus oficialul.
Profesorii care corectează constant eronat pot fi eliminați din evaluări
Acesta a precizat că introducerea standardelor naționale de evaluare, începând din această toamnă, ar putea contribui la reducerea acestor diferențe, însă nu le va elimina complet. „Există subiectivism, abordare personală. N-aș vrea să spun că sunt mai zgârciți sau mai darnici evaluatorii. Deși, de multe ori, chiar și asta constatăm. Termenii nu sunt tocmai academici, dar ăsta este adevărul. Repet, atâta vreme cât evaluarea se face cu oameni, și e bine că se face cu oameni, mici diferențe de notare vor exista. Obiectivul nostru este să reducem cât putem de mult extremele, să le ducem către diferențe acceptabile”, spune Sorin Ion. Potrivit acestuia, să pretindem ca doi profesori diferiți să acorde exact aceeași notă fiecărei lucrări nu este deloc realist.
Ministerul Educației analizează anual activitatea celor aproximativ 10.000 de profesori implicați în evaluarea examenelor naționale. În cazul în care sunt identificate abateri repetate, inspectoratele școlare sunt informate să nu îi mai selecteze pentru sesiunile viitoare, continuă secretarul de stat.
„La fiecare examen național avem cam 10.000 de evaluatori implicați. Trebuie să analizezi 10.000 de oameni care au corectat în jur de o sută de lucrări și analiza datelor nu e deloc așa de simplă. Eu personal, în ultimii ani, am urmărit calitatea evaluării și acolo unde am constatat lucruri evidente am transmis inspectoratelor școlare să nu mai selecteze acești oameni până la o formare în domeniu. Încercăm să luăm măsuri, dar suntem și conștienți de faptul că astfel de diferențe vor mai exista”, a explicat Sorin Ion.
Sorin Ion, despre amânarea cu o zi a probei obligatorii: „Nu a fost haos. A fost o repliere într-un timp foarte scurt”
Canicula extremă care a lovit România în timpul examenului de Bacalaureat a obligat Ministerul Educației să ia, în premieră, în prima sesiune, decizia de a muta cu o zi proba obligatorie a profilului. Sorin Ion spune însă că acest lucru nu a influențat rezultatele elevilor. „După rezultate, se pare că nu a avut o influență vizibilă”.
În ceea ce privește organizarea examenului, oficialul respinge ideea că ministerul s-ar fi confruntat cu un haos administrativ. „Eu nu-l numesc haos, nu-mi plac cuvintele extreme. A necesitat o repliere într-un timp destul de scurt. N-am făcut decât să decalăm una din probe cu o zi. A funcționat. Mărturisesc că, la un moment dat, ne-a fost teamă că în ziua în care am mutat proba o să fie furtună. Previziunile meteo asta arătau pentru ziua de miercuri, dar, până la urmă, n-a fost. A fost cu o zi înainte”.
Secretarul de stat spune că decizia a fost luată în ultimul moment tocmai pentru că prognozele meteorologice se modificau de la o zi la alta. „E greu să prevezi lucrurile astea“.
Sorin Ion amintește că și în anii trecuți Ministerul Educației s-a confruntat cu probleme provocate de temperaturile ridicate, inclusiv la examenul de Titularizare. „Am luat toate măsurile din lume, am mobilizat pe toată lumea. Până la urmă am trecut peste asta”.
Ce se întâmplă dacă revine canicula în sesiunea de toamnă a Bacalaureatului
Întrebat dacă Ministerul Educației ar putea amâna din nou probele din sesiunea de toamnă a Bacalaureatului, Sorin Ion nu a venit cu o soluție concretă. „Nu știu. Dacă ne dă cineva o soluție...”
Oficialul subliniază însă că mutarea unei probe nu reprezintă un precedent, ci o măsură excepțională care poate fi folosită doar în anumite condiții. „Precedentul există de mult. Dacă vrem să facem un subiect din asta, facem un subiect și arătăm că nu avem soluție. Dar, în realitate, Ministerul Educației și școlile pot lua acele măsuri pe care le pot aplica efectiv.”
Astfel, ministerul transmite școlilor o serie de recomandări practice pentru diminuarea disconfortului termic. „Putem lua măsuri realiste. Dacă într-un centru de examen există săli cu aer condiționat, obligatoriu să le folosească. Dar subliniez: doar dacă le avem. Dacă avem de ales, să folosim sălile de pe partea mai puțin expusă soarelui, să asigurăm candidaților și profesorilor apă, iar dacă există și alte surse de ventilație, să le folosim și pe acestea.”
Sorin Ion spune că în sesiunea de toamnă va fi mai ușor să fie alese centre de examen dotate corespunzător, deoarece numărul acestora este mult mai redus. „La toamnă vor fi de cinci sau chiar de zece ori mai puține centre de examen și, evident, putem opta pentru cele care au aer condiționat. Doar nu o să cer să fie frig în localitate.”
Întrebat cine ar trebui să finanțeze dotarea școlilor cu aparate de aer condiționat, Sorin Ion spune că responsabilitatea revine autorităților locale. „Tot ce ține de investiții în unitățile de învățământ este în sarcina autorităților locale. Dacă am de ales între o școală care are condiții mai bune și una care are condiții mai puțin bune, este decizia comisiei județene să o aleagă pe cea mai potrivită. Soluții există, dar între anumite limite. Trebuie să fim raționali și realiști. Nu merge cu orice soluție care ne trece prin cap atunci când vorbim despre zeci sau sute de mii de participanți”.
Sorin Ion: „Amânarea unei probe este o loterie”
Secretarul de stat avertizează că modificarea calendarului examenelor nu poate deveni o soluție permanentă. „Amânarea e o loterie. Dacă ai un calendar asemănător și o prognoză pentru ziua X mult mai nefavorabilă decât pentru ziua X+1, poți lua o astfel de decizie. Dar ești foarte limitat. Noi am putut muta o probă în interiorul calendarului, cu implicații minime. Dar nu poți să amâni o probă cu o săptămână. Bacalaureatul se leagă de alte evenimente, inclusiv admiterea la facultate. Nu este chiar atât de simplu cum își imaginează lumea.”
Sorin Ion, despre blocarea platformei de evaluare: „Nu este catastrofa secolului”
Secretarul de stat a comentat și problemele tehnice care au afectat temporar platforma digitală utilizată pentru încărcarea lucrărilor de examen în prima sesiune a Bacalaureatului. Potrivit acestuia, incidentul a fost provocat de o combinație de factori tehnici și nu de o defecțiune majoră a sistemului.
„Au fost o serie de factori cumulați care au dus la o proastă funcționare a unei platforme care cu câteva luni înainte a mers perfect și care în zilele următoare a mers perfect. Mi-au fost date niște explicații de natură tehnică pe care mărturisesc că nu le-am înțeles prea bine.”
Sorin Ion spune că problema a afectat doar încărcarea lucrărilor, nu și scanarea acestora. „Scanarea lucrărilor se putea face offline. Încărcarea pe platformă a fost problema. Îmi pare rău, se întâmplă. Nu putem spune că o platformă care a mers la aproximativ 20 de sesiuni de examen, iar la una dintre probe a funcționat prost două ore, reprezintă catastrofa secolului. S-a întâmplat și la case mai mari să mai cadă platforme. Încercăm să luăm toate măsurile ca să nu se mai întâmple pe viitor. De altfel, de atunci au urmat alte probe de Bacalaureat, examenul de Definitivat și Titularizarea, iar platforma a funcționat”, a mai spus Sorin Ion.
