Studiu trist al Academiei Române: 23,1% din tinerii români sunt ”invizibili social”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
”România este țara care a înregistrat în întreaga perioadă de 27 ani după 1989 cea mai mică creștere economică, față de principalele țări europene în tranziție”. Excepție făc ultimii doi ani, când am avut creșterea economică ”cea mai mare din Europa”, dar bazată în proporție de 80% pe consum de produse de import. Cei care au simțit cel mai dur acestă realitate au fost tinerii sub 24 de ani și copiii. Datele sunt conținute în ultimul studiu al Academiei Române despre calitatea vieții în țara noastră.
Cuprins:
Raportul evaluaează starea actuală a calității vieții din punctul de vedere al satisfacției vieții, al câștigurilor salariale, al ocupării forței de muncă, al protecției sociale și perspectivele pentru anul 2038.
Impactul cel mai important al tranziției a fost asupra structurii ocupării. Locurile de muncă salariale s-au redus de la începutul tranziției la aproape jumătate: de la peste 8,1 milioane în 1990, numărul salariaților oscilând între 4,6 și 5 milioane între 2000-2015.
În 2015, rata ocupării în România este de 66,0% față de media UE (70%), reprezentând una dintre cele mai scăzute din Europa.
România are un procent ridicat de tineri (15-24 ani) care nu sunt nici în sistemul de învățământ, nici pe piața muncii (23,1% față 17,8% media UE în 2014). La polul opus, țările Europei vestice și nordice au un nivel al acestui indicator sub 10%.
Copiii, cei mai săraci cetăţeni ai României
În acest context, venitul anual disponibil ”per capita” plasează România pe ultimul loc în Europa, la o distanță greu de recuperat în următorii ani: 25,9% față de țările vestice UE (15), dar și 61,1% față de țările centrale UE (8).
Tot aici trebuie menţionat că din 1990 până în luna mai 2016, alocațiile copiilor au fost mai mici decât pe vremea lui Ceaușescu. Studiul atenţionează asupra unei relaităţi despre care Libertatea a mai scris: copiii sunt cei mai săraci cetăţeni ai României!
Studiul spune că doar 59% din români se declară satisfăcuți cu viața
Raportată la celelalte țări europene, starea de satisfacție cu viața a românilor este la distanță mare chiar față de celelalte țări în tranziție (UE 8), cu excepția Bulgariei.
Țările europene consolidate din Occident (UE 15) oferă un grad de satisfacție cu viața caracteristic unei stări de echilibru subiectiv: 83% satisfacție; țările foste comuniste care par a fi realizat o tranziție relativ bună (UE 8), prezintă o satisfacție cu viața apropiată de starea de echilibru: 76%. Faptul că doar 59% din români se declară satisfăcuți cu viața, reprezintă indicatorul unui dezechilibru al stării sociale a societății românești.
Salariul minim este mic de tot în ţara noastră
Salariul minim este, în România, de mai mult de cinci ori mai mic decât în țările europene avansate (16,5%), dar și la jumătate din nivelul celorlalte 8 țări europene în tranziție (52,7 %).
”De ce nivelul salariilor este atât de scăzut în România? Explicația standard în discursul public actual este centrată pe formularea confuză a nivelului scăzut al productivității muncii. Formularea pune responsabilitatea pe umerii salariatului. Cauzele stau însă în altă parte: prăbușirea sferelor cu munci cu valoare ridicată (dezindustrializarea), tehnologia depășită în multe domenii și în special, management deficitar. Se ignoră însă și un factor politic: întreaga tranziție a fost dominată de politica salariului mic care să atragă investitorii, în special străini”, spune Raport social al Institutului de Cercetare a Calității Vieții - 2017. În măsura în care avem probleme mari cu ocuparea forţei de muncă, se pare că drumul a fost ales greşit.
Trebuie schimbată politica salarială
Din totalul valorii nou create în 2014 profitul avea ponderea de 62,2%, iar salariile 37,8%. Prin comparație, UE(15) are 40,9% profit/ 59% salarii, iar UE (8) are 39% profituri/ 61% salarii, adică distribuția este inversă.
Ce este de făcut? Academicienii cred că România trebuie să treacă ”de la politica salariului mic, la politica creșterii progresive a salariilor pentru a se atinge standardele europene; o politică salarială pro-prosperitate”.
Citește și:
- Țara europeană în care cei mai mulți tineri locuiesc cu părinții. Pe ce loc se află România
- Tinerii din România au experiență zero dar vor salarii de șefi
- Studiu privind sărăcia la sate- 10% dintre copiii din România nu au ce mânca și dorm flămânzi
