STUDIU | Unul din trei copii a suferit stări de anxietate în pandemie. Psiholog: „Inclusiv părinții au fost depășiți de situație”

În anul pandemiei, centrele de consiliere ale organizației au preluat 678 de copii și adolescenți, iar majoritatea covârșitoare au avut afecțiuni cauzate de contextul epidemiologic. Diagnosticul pus cel mai des au fost anxietatea și anxietatea școlară (dificultățile de readaptare școlară), se arată în studiul realizat de organizația Salvați Copiii România.

Anxietatea a fost diagnosticul în cazul a jumătate dintre adolescenții consultați, în timp ce pentru preadolescenți principala problemă a constat în respectatarea regulilor de izolare. Școlarii mici și preșcolari s-au confruntat cel mai des cu tulburările emoționale și cu dificultățile în a se readapta la școală.

În doar 8,1% dintre cazuri, diagnosticele au fost independente de contextul pandemic (opoziționism, ADHD/ADD, tulburări de vorbire, intelect liminar sau tulburări de neurodezvoltare).

Psiholog: „Primul ajutor ar trebui să vină de la membrii familiei”

Psihoterapeutul Mihaela Dinu, de la „Salvați Copiii”, spune că aceste efecte ale pandemiei erau previzibile, pentru că „o perioadă de criză aduce întotdeuna schimbări comportamentale”, mai ales la copii, care sunt mai vulnerabili.

Recomandări

Imagini cu banii puși de un pacient pe biroul lui Nelu Tătaru, despre care procurorii susțin că sunt șpagă luată de fostul ministru al sănătății

„Primul ajutor ar trebui să vină de la membrii familiei, care să fie atenți la simptomele de tulburare emoțională: lipsa comunicării, refuzul de a face activități cotidiene, lipsa poftei de mâncare, chiar și gânduri pe care le exprimă, de tipul „nu mai vreau să trăiesc”. Următorul pas este de a merge la psiholog. Lucrurile se pot agrava dacă anxietatea nu este tratată din timp, prin consiliere psihologică”, a declarat psihologul, pentru Libertatea

Inclusiv părinții au fost depășiți de situație în această perioadă, iar dacă nu rezolvăm astfel de probleme în familie, cerem ajutor mai departe.

Mihaela Dinu, psiholog:

Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al organizației Salvați Copiii, explică și ea, în comunicatul de presă în care este prezentat studiul, cum i-a afectat pe copii noul mod de viață marcat de frica de necunoscut.

„Restricțiile impuse de pandemie au modificat dramatic viața copiilor. Nu au mai mers la grădiniță sau la școală, nu au mai interacționat unii cu ceilalți, au fost expuși stărilor emoționale negative ale adulților – frica, angoasele, nesiguranța – și chiar îmbolnăvirii ale celor dragi”, a declarat

Recomandări

Mario Iorgulescu scapă de acuzația de omor. Judecătorii au schimbat încadrarea faptei și poate primi o pedeapsă mai mică

Cele mai frecvente diagnostice în cazul preșcolarilor au fost reprezentate de anxietate și anxietatea școlară (dificultățile de readaptare școlară).

Anxietatea pe care au dezvoltat-o nu e simplă reacție, ea se poate transforma în traumă, dacă nu primește consiliere terapeutică adecvată.

Gabriela Alexandrescu, președinte executiv „Salvați Copiii”

Diminuarea concentrării la orele online, precum și scăderea abilităților și a interacțiunilor sociale au condus la multiplicarea episoadelor de furie și irascibilitate, arată analiza. Iar imposibilitatea de a face activități în aer liber și de a ieși în afara casei a intensificat comportamentele de tip anxios.

Nevoia rapidă de adaptare la școala online, imposibilitatea menținerii interacțiunilor directe, dereglarea rutinelor cotidiene au produs disconfort emoțional greu de gestionat. Părinții, la rândul lor, s-au simțit epuizați psihic și emoțional, nemaigăsind soluții adecvate pentru a oferi suport copiilor.

Ancheta a vizat datele din cazuistica centrelor de consiliere ale Organizației Salvați Copiii, având ca grupuri țintă copii și părinți beneficiari ai serviciilor de consiliere ale Salvați Copiii România. Cercetarea a fost efectuată pe un eșantion neprobabilistic, în perioada martie 2020 – martie 2021.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro