SUA au inclus pe ”lista neagră” grupul chinez cu care România vrea să construiască Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Statele Unite au plasat pe ”lista neagră” grupul China General Nuclear Power Corp (CGN), cu care România ar fi urmat să realizeze Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, cu o săptămână înainte de întâlnirea președintelui Klaus Iohannis cu Donald Trump, la Washington, scrie Profit.ro.
Acuzații de spionaj industrial
Motivul invocat a fost acela că CGN și subsidiarele sale ”ar întreprinde sau favoriza demersuri de a obține tehnologii și materiale nucleare avansate ale SUA pentru a fi deturnate în scopuri militare în China”.
Rick Perry – secretarul american al Energiei – s-a declarat îngrijorat, în luna mai, cu privire la CGN atunci când a fost întrebat în Congresul SUA despre proiectul din România.
Cooperare cu americanii?
Reamintim, declarația comună a președinților Trump și Iohannis include o referire la energia nucleară civilă.
”România și Statele Unite vor analiza modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei în beneficiul ambelor țări. Mai mult, încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”, potrivit acesteia.
În acest moment, singurii producători americani care realizează reactoare nucleare sunt Westinghouse – o fostă filială a gigantului japonez Toshiba și GEH – o companie mixtă între General Electric și Hitachi.
La acestea se adaugă NuScale, care produce mini-reactoare.
Odiseea investiției de la Cernavodă
Proiectul realizării Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă durează încă din anii ’80, când Nicolae Ceaușescu dorea să instaleze cinci reactoare pe platformă.
Unitatea 1 a fost dată în funcțiune în anul 1996, iar Reactorul 2 în anul 2007.
Pentru celelalte două unități a existat o companie de proiect ce avea ca investitori grupurile RWE, Engie, CEZ, Enel, Arcelor Mittal și Iberdrola. Afacerea a căzut în perioada 2010-2011, din cauza crizei și a reorientării către energie regenerabilă a investitorilor.
Ulterior, din 2013 statul român a dus negocieri cu chinezii. În anul 2014 s-a semnat un memorandum cu China General Nuclear Corp, iar în primăvara acestui an s-a semnat Acordul Investitorilor.
Proiectul actual necesită investiții de 6,4 miliarde de euro.
