Sute de copaci plantați anul trecut peste drum de Palatul Parlamentului s-au uscat. Autoritățile dau vina pe secetă și spun că o vor lua de la capăt
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În Parcul Izvor din Capitală, peisajul este dezolant: sute de arbori s-au uscat. Sunt pomi plantați anul trecut „în compensare” de firmele care au obținut autorizații de defrișare în Capitală. Administrația Parcurilor dă vina pe seceta din ultimele luni și spune că va face „adrese către firmele implicate să-i replanteze până se prind”.
Cuprins:
„Sunt peste 180 de copaci care au fost plantați și s-au uscat. Oare se întreabă cineva care au fost costurile și cine suportă paguba?”, ne-a scris un cititor, care ne-a sesizat situația din parcul aflat peste drum de Palatul Parlamentului.
Parcul Izvor se află în administrarea Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) și a apărut în anii ’80, odată cu sistematizarea și modernizarea Capitalei. Se întinde pe o suprafață de 17 hectare, fiind situat în apropierea Palatului Parlamentului.
Administrația Parcurilor: „Seceta este de vină”
Reprezentanții ALPAB spun că arborii au fost plantați „în compensare” de către firmele care au obținut avize de defrișare pentru lucrările pe care le-au executat în diverse locații. De vină pentru copacii uscați ar fi seceta.
„La Parcul Izvor s-au plantat mesteceni, tei și frasini. Există riscul ca acești copaci să nu se prindă, s-a întâmplat atât la Izvor, cât și în Parcurile Tineretului și Floreasca. Vom face însă adrese către firmele implicate să-i replanteze până se prind”, a declarat pentru Libertatea Tudorel Bîră, director Parcuri în cadrul ALPAB.
Plantările în compensare au fost reglementate în 2009, printr-o hotărâre a Consiliului General al Municipiului București (CGMB). Astfel, cei care obțin avize de defrișare sunt obligați să planteze în raport de 6/1, adică șase exemplare pentru fiecare arbore defrișat. În funcție de caracteristicile zonei defrișate, raporturile privind arborii care trebuie plantați pot fi însă și de 1/1 sau de 10/1.
Dacă beneficiarii avizelor nu au terenuri pe care să planteze copaci, acestea sunt puse la dispoziție de către ALPAB, printr-un protocol în care se precizează amplasamentul, perioada de execuție, numărul și speciile utilizate, precum și condițiile de întreținere a materialului dendrologic.
Asociație de mediu: „Deficiențe de plantare și de întreținere”
Teoretic, plantările în compensare sunt o măsură bună. Practic, ele sunt făcute de multe ori superficial, doar pentru obținerea avizelor de defrișare, spun reprezentanți ai asociațiilor ecologice.
Dan Trifu, vicepreședinte al Fundației Eco Civica, afirmă că plantările în compensare „au fost extrem de nocive pentru București”. În opinia sa, copacii s-au uscat nu numai din cauza secetei, ci și pentru că „există deficiențe de plantare și de întreținere”.
Trifu spunea recent că Bucureștiul a pierdut în ultimii 30 de ani circa 1.700 de hectare de spațiu verde, iar conform studiilor, în Capitală există o medie zilnică de 30 de decese din cauza poluării.
În general, în compensare „se plantează alandala”, de multe ori în aceleași locuri, „aceasta fiind o mare problemă a Primăriei Generale”, pentru că „s-au făcut procese-verbale de plantare și după aceea nu a mai interesat pe nimeni”.
„În primăvară, o să începem și noi să numărăm, să vedem unde s-a plantat în compensație și în ce stadiu se află arborii respectivi”, a mai afirmat vicepreședintele Eco Civica.
Foto: B.G.
