Tânărul român care l-a întrebat pe președintele Franței despre curentul naționalist din Europa. „Eu sunt un cetățean european, nu numai român”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Eduard Rotariu (26 de ani) a fost unul dintre cei patru tineri aleși să-i pună întrebări președintelui Franței, Emmanuel Macron, în cadrul evenimentului aniversar de la Institutul Jacques Delors din Paris. Tânărul a plecat imediat după facultate să-și continue studiile în afară și astăzi este coordonatorul programului Erasmus+ la Universitatea Paris-Est Créteil.
Patru tineri, cursanți de la Academia Europa Noastră din cadrul Institutului Jacques Delors, au fost selectați să fie pe scena teatrului Odeon din Paris, la o dezbatere despre viitorul european, cu președintele Emmanuel Macron, la sfârșitul anului trecut. Printre ei, Eduard Rotariu. Acesta i-a adresat ultima întrebare președintelui francez.
„Din păcate, timpul a fost relativ scurt, a durat o jumătate de oră, vă imaginați că programul domnului președinte e destul de aglomerat. Eu i-am adresat întrebarea despre cetățenia europeană și cum vede dumnealui această evoluție a mișcărilor antieuropene în diverse țări europene.”
Ce a răspuns Macron la întrebarea tânărului român
„Trebuie să răspundem la aceasta (propagarea naționalismului n.r.) dând înapoi națiunilor și Europei controlul asupra destinului lor. Europa împletește culturile noastre naționale și le face mai puternice prin dialog, nu prin ceea ce ne desparte”, i-a răspuns președintele Macron lui Eduard, potrivit Les Echos.
A subliniat și că e nevoie ca tinerii să învețe în școală despre Europa, dar istoria adevărată, „a istoricilor”, a ținut să sublinieze președintele: „Este o muncă esențială și urgentă. Pentru că naționalismul se hrănește din revizionismul istoric alimentat de cei care vor să dezintegreze Europa.”
Și pe Eduard istoria l-a adus mai aproape de Europa. A studiat-o la facultate, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Părinții lui erau deja plecați în Germania de când el era elev la liceu. În anul doi a făcut un semestru prin programul Erasmus la Universitatea din Trier, Germania. Atunci a decis să se întoarcă pentru un masterat, așa că s-a înscris la studii de Istorie globală, la Universitatea Humboldt din Berlin.
„Studiile au fost mult mai flexibile și mai adaptate pe dorințele studenților în sine. Și acesta a fost factorul principal care m-a determinat să continui în străinătate, în măsura în care am avut libertatea de a-mi alege cursurile în funcție de interesele mele academice”, spune tânărul.
„În Franța mă simt deja ca acasă”
După ce a terminat masteratul la Berlin, s-a înscris într-un program de voluntariat european la Casa Europei din Tours, Franța. „A fost o oportunitate perfectă, în măsura în care în perioada studiilor la Berlin, m-a interesat din ce în ce mai mult Uniunea Europeană și ce înseamnă implicarea instituțiilor europene în viața de zi cu zi a cetățenilor europeni.”
Din noiembrie, Eduard este coordonatorul programului Erasmus+ din cadrul Universității Paris-Est Créteil.
Dacă ar fi primit el întrebarea pe care i-a adresat-o lui Emmanuel Macron, românul ar fi vorbit despre avantajele pe care le au statele membre.
„Cetățenia europeană și apartenența la Uniunea Europeană ne acordă în primul rând siguranță, pace, în măsura în care imediat după cel de Al Doilea Război Mondial, strategia europeană a fost de diplomație, nu militară. În 2012, UE a primit premiul Nobel pentru pace pentru instaurarea a 70 de ani de pace la nivel continental”, spune tânărul român despre instituțiile europene.
Ar adăuga posibilitatea de a studia și de a profesa oriunde în Europa. El s-a bucurat din plin de această libertate.
„Conexiunea cu România va rămâne, inevitabil, dar în orice caz, eu mă văd cetățean european, nu numai cetățean român. În Franța mă simt deja ca acasă, de altfel în orice altă țară a Uniunii Europene mă simt ca acasă, nu mă simt departe de România.”
