Statisticile arată că, la nivel european, frecvenţa cazurilor de suicid la tinerii români căzuţi în depresie, cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani, este cu 50% peste medie. Iată şi un caz concret, de luna trecută: la nici 14 ani, măcinată de cumplite taine sufleteşti neîmpărtăşite, o adolescentă a decis să se sinucidă. Un mecanism cumplit, greu de înţeles, o împingea, clipă de clipă, către sinucidere, către prăpastia întunecată care ar fi înghiţit-o pe vecie. Un licăr de luciditate i-a ţinut speranţa vie şi Mara a cerut, într-un final dramatic, ajutor specialiştilor de la Asociaţia “Telefonul Copilului”, care au salvat-o înainte ca puştoaica să-şi pună gâtul în ştreang.
Supărată că mama a plecat din ţară
Povestea Marei, fata de clasa a opta care s-a întruchipat, în tuşe cenuşii, fără nici un orizont, în personajul singurătăţii absolute, îşi are începuturile în urmă cu aproape un an, când mama ei a decis să accepte un loc de muncă mai bine plătit într-o ţară din Europa. Pentru copila care nu şi-a cunoscut niciodată tatăl, un ins care a abandonat- o pe când era doar un bebeluş, distanţa dintre adolescentă şi cea care i-a dat viaţă, dar şi singurătatea care o copleşea cu fiecare zi care trecea s-au dovedit a fi imense bariere, de netrecut. Nici măcar iubitul mamei sale, în grija căruia a rămas, nu a putut să umple golul rămas în urma femeii plecate în căutarea unei vieţi mai bune, culmea, pentru fiica ei. Mintea Marei, eleva căzută într-o depresie adâncă, a urzit un plan de sinucidere, numai că, spre norocul ei, înainte de a se spânzura, aşa cum şi-a propus, a pus mâna pe telefon şi şi-a descărcat sufletul.
Salvată în ultimul moment
“Nu mai pot... Lipsa mamei mă omoară. M-am izolat complet, sunt singură şi nu mai vreau să trăiesc. Pentru mine, viaţa nu mai are rost”, i-a spus psihologului de la Asociaţia “Telefonul Copilului” care i-a preluat apelul. Consilierea a dat roade. În lupta crâncenă dintre o moarte care o pândea perfid şi Mara a învins viaţa al cărei fir se putea rupe, la un moment dat, cât ai clipi. Drama copilei este cu atât mai cutremurătoare, cu cât foarte mulţi tineri din România par să fi cunoscut atingerea nefastă a depresiei, a tulburărilor psihice şi a anxietăţii. Dovadă stau şi statisticile Asociaţiei “Telefonul Copilului”, unde numai în primele opt luni ale acestui an au sunat pentru a cere consiliere 1.094 de copii - în medie câte patru pe zi! Adică tot atâtea poveşti triste, înecate în lacrimi amare ale unor puşti cu vise frânte care ar fi vrut să evadeze, în felul lor, din această viaţă unde considerau că nu-şi mai găsesc locul!
Statisticile Asociaţiei “Telefonul Copilului” demonstrează un fapt îngrijorător. Numărul adolescenţilor care au căzut în depresie şi au cerut consiliere a crescut în ultimul an de nu mai puţin de opt ori! “Dacă anul trecut ne-am confruntat cu doar 140 de cazuri de copii căzuţi în depresie, anul acesta - care încă nu s-a încheiat - au cerut consiliere psihologică aproape 1.100 de adolescenţi. Sunt afectaţi cei din grupele de vârstă 11-14 ani (32,45%) şi cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani (67,55%). Este foarte grav! Trebuie să tragem un semnal de alarmă!”, ne-a declarat Cătălina Florea (foto), directorul Asociaţiei “Telefonul Copilului”. Principalele cauze identificate de specialişti au fost lipsa unuia dintre părinţi, divorţul dintre aceştia sau separarea lor, plecarea unuia dintre părinţi în străinătate, violenţele în familie şi, nu în ultimul rând, abuzurile fizice şi psihice îndreptate împotriva copiilor.
Nici la nivel european nu stăm foarte bine atunci când vine vorba de sinucideri şi de depresiile cărora le cad victime adolescenţii. În timp ce tulburarea depresivă majoră ocupă un loc important în rândul suferinţelor psihice, numărul mare al sinuciderilor, mult mai mare decât media europeană, ar trebui să îi îngrijoreze pe cei care au în grijă sănătatea românilor şi, mai ales, a copiilor şi a tinerilor. “În România, frecvenţa cazurilor de suicid la tinerii de 15-19 ani este cu circa 50% peste media europeană şi cu 21% mai mare la adulţii români în vârstă de 50-54 de ani. Conform Institute for Health Metrics and Evaluation (2013), tulburarea depresivă majoră ocupă locul al doilea (după durerile de spate) în privinţa afecţiunilor ce determină disabilitatea în România", sunt de părere specialiştii Asociaţiei Române de Psihiatrie şi ai Alianţei Române de Prevenţie a Suicidului.