Motorina din România s-ar putea apropia de 10 lei litrul, din cauza taxei de 2.000.000 de dolari impusă de Iran în Ormuz

Informațiile privind posibila taxă a Iranului au stârnit îngrijorări la nivel internațional, mai ales în contextul în care această mișcare este considerată de experți o demonstrație de forță geopolitică.

Teheranul a înființat un organism oficial pentru gestionarea și aplicarea unei taxe de tranzit în Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.

Conform rapoartelor citate, unele nave au fost deja taxate cu până la 2 milioane de dolari (aproximativ 1,7 milioane de euro) pe tranzit.

Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a explicat că implicațiile acestei taxe depășesc granițele Golfului Persic, afectând inclusiv români.

Impactul global al taxei de tranzit

„În realitate, miza este mult mai mare. Nu vorbim despre o simplă taxă maritimă, ci despre posibilitatea ca una dintre cele mai importante artere energetice ale planetei să fie transformată într-un instrument de presiune economică globală. Și chiar mai mult, deschide calea ca orice strâmtoare din lume să fie folosită ca armă geopolitică”, a declarat Dumitru Chisăliță.

Acesta a subliniat că nesiguranța generată de această măsură ar putea influența direct prețurile carburanților din România.

Deși taxa directă de 2 milioane de dolari pe tranzit ar crește prețul petrolului cu doar 1 dolar pe baril, impactul real asupra pieței este mult mai mare.

„Un baril are 159 de litri, ceea ce înseamnă că scumpirea directă la pompă ar fi de doar 0,03 lei pe litru. Așadar, strict matematic, taxa nu justifică o explozie a prețurilor la pompă. Și, totuși, petrolul s-ar putea scumpi puternic. De ce? Pentru că piața nu reacționează la costul contabil, ci la risc”, a explicat Chisăliță.

Efectele asupra prețurilor la pompă

Dumitru Chisăliță a avertizat că taxa impusă de Iran ar putea provoca o creștere semnificativă a prețurilor carburanților, nu din cauza costului direct, ci a percepției de pe piață.

„În momentul în care Iranul transformă Ormuzul într-un «punct de taxare», traderii înțeleg altceva: Iranul poate decide cine trece, cine plătește, cine așteaptă și cine este blocat. Asta schimbă complet percepția asupra securității energetice globale”, a precizat el.

Această nesiguranță are efecte imediate asupra piețelor:

• creșterea primelor de risc pentru asigurările maritime, de la 0,125% la 0,2–0,4% din valoarea navei, în unele cazuri chiar de 4–6 ori.

• în plus, temerile legate de posibile restricții de trafic sau tensiuni militare în regiune determină o creștere speculativă și preventivă a prețului petrolului.

În acest context, aplicat pe România, prețurile la combustibilul de la pompă s-ar putea majora de la 0,02 lei per litru – în cazul unei taxe tehnice în care prețul petrolului ar crește – până la 1-2 lei/litru, în scenariul unei crize severe, când costul petrolului s-ar aprecia cu 30–50 de dolari/baril.

Foto: analiză AEI

Miercuri dimineață, prețul la motorina standard ajungea până la 9,69 de lei/l. În acest caz, o majorare de 2 lei per litru, ar însemna ca acest carburant să se apropie de pragul de 10 lei (9,9 lei).

Miza geopolitică a Iranului

Decizia Teheranului de a introduce taxa de tranzit nu este întâmplătoare.

„Pentru mulți observatori occidentali, ideea ca Iranul să perceapă taxe de tranzit în Strâmtoarea Ormuz pare un gest extrem sau chiar irațional. În realitate, din perspectiva Teheranului, o asemenea strategie are o logică economică și geopolitică foarte clară”, a mai adăugat Chisăliță.

Iranul, departe de a fi o putere economică globală, profită de avantajul strategic al poziționării sale geografice.

Aproximativ 20% din petrolul mondial și cantități uriașe de gaze naturale lichefiate tranzitează Strâmtoarea Ormuz, un punct esențial pentru fluxurile energetice globale.

Acest control geografic oferă Iranului o pârghie geopolitică semnificativă, transformând această arteră vitală într-un instrument politic.

Consecințe economice și temeri globale

„Taxa de 2 milioane de dolari nu este problema principală. Matematic, ea adaugă doar câțiva bani pe litru. Problema reală este că transformă Ormuzul într-un instrument politic, introduce nesiguranță în cea mai importantă rută energetică a lumii și declanșează reacții speculative care pot scumpi petrolul mult peste costul real al taxei”, a concluzionat Chisăliță.

Mai mult decât atât, această strategie poate crea un precedent periculos, deschizând ușa utilizării altor puncte strategice de tranzit din lume ca instrumente de presiune economică.

Într-o economie globală interconectată, impactul unei astfel de mișcări poate fi resimțit de consumatori din întreaga lume, inclusiv în România, prin creșterea prețurilor la carburanți.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE