China vrea să extragă uraniu din apa oceanelor de 8 ori mai rapid decât SUA, cu un burete special
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cercetătorii chinezi au dezvoltat un material inovator, denumit PhosCage, care poate extrage uraniu din apa de mare la o rată de peste opt ori mai mare decât ținta stabilită de Departamentul Energiei din SUA (DOE). Această descoperire promite să deschidă noi orizonturi pentru exploatarea celor 4,5 miliarde de tone de uraniu din oceanele lumii.
Cuprins:
Cum funcționează PhosCage
PhosCage este un material asemănător unui burete, creat de o echipă de la Institutul de Tehnologie pentru Bioenergie și Bioproces al Academiei Chineze de Științe din Qingdao, anunță interestingingeneering.
Acesta utilizează grupuri de fosfați pentru a captura selectiv uraniul dizolvat în apa de mare. Cercetătorii au raportat recuperarea a până la 50,4 miligrame de uraniu per gram de adsorbant din probe naturale de apă de mare.
Spre comparație, cele mai bune materiale dezvoltate de cercetătorii americani în 2016 au reușit să extragă doar 6 miligrame per gram în condiții similare.
„Această performanță depășește cu mult standardele stabilite până acum, deschizând calea pentru noi oportunități în domeniul energetic”, au subliniat cercetătorii chinezi, citați de Interesting Engineering.
4,5 miliarde de tone de uraniu se află în oceane
Deși concentrația de uraniu în apa de mare este foarte mică, aproximativ 3,3 miligrame pe tonă de apă, potențialul total este imens. Oceanele conțin în jur de 4,5 miliarde de tone de uraniu, comparativ cu cele 7,9 milioane de tone de pe uscat.
În contextul extinderii energiei nucleare, accesul la această resursă ar putea reduce dependența de mineritul tradițional și de importuri.
Potrivit World Nuclear Association, China a produs doar 1.600 de tone de uraniu în 2024, în timp ce necesarul său anual este de aproximativ 13.000 de tone.
Bețe în roate: provocări tehnice și economice
Deși promițătoare, tehnologia PhosCage nu este încă pregătită pentru utilizare comercială pe scară largă. Testele au fost realizate în laborator, folosind 25 de litri de apă marină colectați de pe coasta Qingdao.
Materialul a fost format în granule de dimensiuni milimetrice, ușor de manipulat și reutilizabile de până la șapte ori. Cu toate acestea, implementarea în medii reale, cum ar fi oceanele, ar întâmpina obstacole semnificative, inclusiv curenți marini, acumularea de organisme marine pe material și costurile ridicate de procesare.
Și separarea uraniului de alte elemente dizolvate în apă, precum vanadiul, rămâne o provocare. Totuși, cercetătorii au descoperit că materialul lor prezintă o afinitate mai mare pentru uraniu în comparație cu alte metale, inclusiv vanadiul.
SUA vs China: competiția pentru uraniul marin
În prezent, China pare să fi depășit eforturile de decenii ale Statelor Unite în acest domeniu. Deși cercetătorii americani de la Oak Ridge National Laboratory și Pacific Northwest National Laboratory au dezvoltat fibre capabile să absoarbă uraniu din apa de mare, concluzia lor a fost că mineritul tradițional rămâne mai rentabil.
China, însă, își continuă ambițiile în acest sens. „Următorii pași includ extinderea producției materialului și reducerea costurilor generale de extracție a uraniului din apă de mare” , au declarat cercetătorii de la Qingdao.
Această inovație ar putea avea un impact semnificativ asupra securității energetice globale, mai ales pentru țările care se bazează pe energie nucleară.
