Doi români au cerut unui chatbot să-i ajute cu taxele și s-au trezit cu ANAF-ul pe cap. Unul a ajuns la dobânzi și penalități de 55%
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Tot mai mulți români apelează la instrumente de inteligență artificială atunci când vor să afle ce taxe au de plătit sau cum trebuie declarate anumite venituri. Problema apare atunci când răspunsul chatbotului este tratat drept soluție fiscală sigură. Doi contribuabili au ajuns să aibă probleme după ce s-au bazat pe explicațiile oferite de AI, iar într-unul dintre cazuri, dobânzile și penalitățile calculate ulterior au ajuns la 55%, potrivit Profit.ro.
Cuprins:
A crezut că brokerul din străinătate îi reținuse deja impozitul
Cazurile au fost prezentate de consultanți fiscali de la Think People, care avertizează că un răspuns oferit de inteligența artificială poate suna convingător, dar poate rata detalii esențiale legate de situația concretă a contribuabilului. Unul dintre ele este al unui român care făcea tranzacții prin intermediul unui broker din străinătate.
După ce a cerut ajutorul unui instrument AI, contribuabilul a rămas cu impresia că impozitul fusese deja reținut automat de broker și că nu mai avea nimic de declarat în România. În realitate, situația fiscală era diferită.
Ioana Dragu, consultant fiscal și Senior Manager la Think People, explică faptul că brokerul nerezident folosit de contribuabil nu intra în mecanismul de reținere la sursă aplicabil în România. Prin urmare, românul trebuia să își declare singur veniturile prin Declarația Unică. Problema a fost descoperită mult mai târziu. Potrivit consultantului, contribuabilul a aflat abia după aproximativ patru-cinci ani, când a primit o decizie de impunere din oficiu. La suma datorată au fost calculate și dobânzi, și penalități care au ajuns la 55%.
Un răspuns care sună sigur poate ascunde o greșeală scumpă
Consultanții fiscali atrag atenția că inteligența artificială poate fi utilă pentru o primă orientare, însă nu ar trebui să înlocuiască verificarea documentelor și analiza situației fiscale concrete.
„AI este util pentru orientare, dar devine riscant”, avertizează Ioana Dragu.
Problema este că un chatbot poate formula un răspuns foarte clar și foarte sigur chiar și atunci când nu are toate informațiile de care ar avea nevoie pentru a stabili corect obligațiile fiscale. În cazul investițiilor, de exemplu, contează unde este înregistrat brokerul, ce tip de venituri au fost obținute, ce regim fiscal se aplică și dacă există sau nu obligația contribuabilului de a depune Declarația Unică. Un răspuns general poate ignora unul dintre aceste detalii, iar eroarea poate ieși la iveală abia după mai mulți ani.
Al doilea român avea dividende din Irlanda
Un alt caz prezentat de consultanții Think People este cel al unui contribuabil care obținea dividende din Irlanda. Acolo îi fusese reținut un impozit de 25%, iar o interpretare simplistă ar fi putut duce la concluzia că obligația fiscală era deja stinsă. Numai că, în astfel de situații, trebuie luată în calcul și convenția pentru evitarea dublei impuneri dintre România și statul din care provin veniturile.
Alida Dragotă, consultant în cadrul Think People, spune că în cazul respectiv, România recunoștea doar 3% din impozitul reținut în Irlanda.
„Diferența rămâne de plată”, a explicat aceasta.
Cu alte cuvinte, faptul că un impozit a fost deja reținut în străinătate nu înseamnă automat că întreaga sumă va fi recunoscută și în România.
De ce pot apărea probleme când întrebi AI-ul despre taxe
Cazurile arată cât de mult poate conta un detaliu atunci când este vorba despre taxe. Un chatbot poate explica reguli generale, poate traduce un termen fiscal sau poate ajuta un contribuabil să înțeleagă mai ușor o procedură. Riscul apare atunci când răspunsul este folosit ca verdict final, fără verificarea legislației și a documentelor concrete.
Mai ales în cazul veniturilor din străinătate, regulile pot depinde de țara din care vin banii, de existența unei convenții pentru evitarea dublei impuneri, de tipul venitului și de statutul intermediarului prin care au fost realizate tranzacțiile. În cazul primului contribuabil, eroarea a rămas nedescoperită timp de patru-cinci ani și a dus, potrivit consultantului fiscal citat de Profit.ro, la dobânzi și penalități de 55%.
