Nepal, Sri Lanka și India domină topul țărilor care trimit forță de muncă străină în România în 2025. Ce țări ne mai dau muncitori

Cererea de forță de muncă este crescută pentru anumite sectoare cheie

Potrivit comisarului-șef Daniel Titirigi, director al Direcției Migrație în cadrul IGI, topul țărilor care furnizează forță de muncă străină în România este dominat de Nepal, cu 18.772 de persoane, urmat la distanță considerabilă de Sri Lanka, cu 6.295 de lucrători, și India, cu 3.445 de persoane. Economica.net relatează că aceste cifre se referă la solicitările de avize de angajare din anul curent.

În contextul unei cereri accelerate de forță de muncă în sectoare cheie precum producția, construcțiile și serviciile, angajatorii români se orientează tot mai mult către muncitori din afara Uniunii Europene. La finalul anului 2024, peste 140.640 de angajați extracomunitari lucrau legal în România.

Domeniile cu cea mai mare concentrare de muncitori străini sunt:

• Producție: 29.141 angajați
• Construcții: 28.538 angajați
• Comerț: 20.008 angajați
• HoReCa: 18.844 angajați
• Servicii administrative și de suport: 12.189 angajați

Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) susține că aceste cifre reprezintă doar o fracțiune din necesarul real al pieței muncii din România.

Plafonul anual și distribuția avizelor

Deși cererea este în creștere, plafonul anual pentru 2025 a rămas neschimbat la 100.000 de avize.

Mai mult de 60% din aceste avize sunt destinate meseriilor din agricultură, construcții, curățenie sau manipularea mărfurilor, domenii în care angajatorii români întâmpină dificultăți majore în recrutarea locală.

Implicațiile afluxului de muncitori străini pentru piața muncii din România

PIFM a organizat recent prima sa conferință națională cu tema „Muncitorii străini în România: realități și bune practici”. Evenimentul a reunit instituțiile implicate în gestionarea și integrarea forței de muncă extracomunitare, marcând importanța crescândă a acestui subiect pentru economia românească.

Comisarul-șef Daniel Titirigi a subliniat importanța respectării legislației în domeniu, atât de către angajați, cât și de angajatori.

„Avem 404 sancțiuni contravenționale săvârșite în perioada 01.01.2024 – 30.06.2025. Deci, raportat la numărul de persoane care vin în România și numărul angajatorilor din România care uzitează de forță de muncă, apreciez că nu este un număr ridicat pentru aceste fapte”, a declarat oficialul IGI.

Titirigi a recomandat angajatorilor să fie foarte atenți în procesul de selecție a forței de muncă din străinătate, pentru a evita cazurile de emigrație ilegală mascată.

„Recomandăm atenție foarte mare în procesul de selecție, pentru că Inspectoratul General de Imigrări, în momentul în care eliberează acele avize de angajare, face verificări și în ceea ce privește persoanele care au venit la acele societăți comerciale, astfel încât să ne formăm părerea că persoanele respective nu vin în România în alt scop decât pentru muncă și nu ne aflăm într-o situație de emigrație ilegală mascată”, a explicat el.

Implicațiile afluxului de muncitori străini ale aderării la spațiul Schengen

Odată cu aderarea României la spațiul Schengen, procesul de verificare trebuie aliniat legislației Schengen. Viza de lungă ședere emisă de autoritățile române și permisul de ședere vor conferi un drept de ședere de până la 90 de zile în spațiul Schengen.

„La aderarea la spațiul Schengen, viza de lungă ședere emisă de autoritățile române și permisul de ședere conferă un drept de ședere până la 90 de zile în spațiul Schengen și atunci procesul de verificare trebuie să fie aliniat legislației Schengen, iar verificările pe care România și le-a asumat prin autoritățile române atunci când a aderat a fost ca acelea să confere un pilon de stabilitate din perspectiva migrației ilegale și să nu ne confruntăm cu astfel de probleme”, a mai explicat Titirigi.

Recomandări pentru angajatori care aleg forța de muncă străină

Oficialul IGI a îndemnat angajatorii români să se adreseze instituției în cazul schimbării angajatorului pentru muncitorii străini.

Acest lucru este crucial pentru a preveni situațiile în care lucrătorii străini ar putea rămâne ilegal pe teritoriul României sau ar putea deveni victime ale traficului de persoane sau exploatării prin muncă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro