Tot mai multe companii germane vor să se mute în România, dar sunt speriate de suveraniști

Discuțiile despre posibile naționalizări, despre înteruperea canalelor comerciale cu partenerii strategici și desconsiderarea unor angajamente internaționale au determinat antreprenorii germani prezenți în România să ia în calcul prospectarea unor oportunități de repliere chiar și în zonele cât de cât stabile din Africa.

Investitorii direcți sunt un barometru politic relevant – chiar și într-o eră plină de neprevăzut. Antreprenorii și managerii sunt oamenii cifrelor, nu doar ai vorbelor. Iar cifrele, arată un articol publicat de ziarul oamenilor germani de afaceri Handelsblatt, au diverse nuanțe, dar descriu destul de riguros starea de spirit a mediului de afaceri.

Statisticile, mai puternice decât populismul?

Prognoza de iarnă a Institutului de Studii Economice Internaționale din Viena, publicată marți, 4 februarie 2025, sugerează pentru acest an o creștere medie de 2,8% a economiilor majorității statelor din centrul, estul și sud-estul Uniunii Europene.

Pentru 2026, nivelul mediu anticipat rămâne relativ constant: alte 2,7 procente. Comparativ, Fondul Monetar Internațional are o estimare de creștere de 0,3% pentru Germania și de 1,3 la sută pentru zona euro, deci sub jumătate.

Sursa: Deutsche Welle

Pentru Rusia, previziunile economice ale wiiw sunt foarte puțin optimiste: creșterea se va înjumătăți până la 1,8% în anul curent iar perspectiva pentru 2026 este de 1,6 la sută. Ratele ridicate ale dobânzilor sugrumă economia (rata cheie este în prezent de 21 la sută) iar noile sancțiuni impuse de Statele Unite au tot mai mult impact.

Este anticipat chiar un val de falimente în rândul companiilor rusești, care în curând nu își vor mai putea achita împrumuturile.

Firmele germane preferă problemele din est celor de acasă

Numeroase firme germane au experiență în Europa Centrală și de Răsărit. Multe dintre ele rămân ancorate în regiune în primul rând pentru că se confruntă cu persistența problemelor în economia Germaniei.

Opțiunea relocării producției din Germania în țări precum România sau Polonia, în anul 2025, este luată în calcul de aproape un sfert dintre companiile germane, după cum reiese dintr-o evaluare realizată de firma de consultanță pentru management KPMG împreună cu organizația ce reunește companiile active în partea răsăriteană a continentului.

Procentajul celor interesați de relocare ar putea fi chiar mai mare, susține Michael Harms, directorul executiv al Comitetului Est al Economiei Germane, în condițiile în care chestionarul KPMG s-a adresat în general companiilor care au deja experiență în regiune.

Asta nu doar pentru că țările cele mai atractive din Europa de Est dispun de forță de muncă bine calificată într-un context de eficiență a costurilor mai rentabile decât în Germania, ci și pentru că piețele de acolo devin din ce în ce mai atrăgătoare.

„În trecut, multe țări din Europa Centrală și de Est erau privite pur și simplu ca o prelungire a bancului extins de lucru. Lucrurile arată diferit, între timp. Polonia, de exemplu, este grozavă în domeniile tehnologic și digital”, a spus Michael Harms.

Factorul de risc Donald Trump

Mai ales acum, când cel mai puternic generator de incertitudine s-a instalat în poziția de la care toată lumea liberală și democratică aștepta stabilitatea: mediul geopolitic este marcat de tendințele protecționiste în creștere, sub noul președinte american Donald Trump, care a anunțat deja sancțiuni comerciale mari în toate direcțiile.

Acest lucru „ar putea duce la continuarea concentrării economiei germane în regiunile înconjurătoare din piața internă a UE”, a subliniat Andreas Glunz, director pentru afaceri internaționale la KPMG Germania.

Pe lângă taxele care vor afecta economia pieței europene, Trump mai are la dispoziție și un alt potențial instrument de risc: „o posibilă înțelegere favorabilă Rusiei” cu Vladimir Putin „ar pune sub semnul îndoielii stabilitatea geopolitică” și, implicit, a investițiilor în Europa de Est, punctează economistul Richard Grieveson, director adjunct la Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena.

Nu este deloc o noutate că situația se poate deteriora în orice moment, era clar încă de la invadarea Ucrainei de către Rusia, dar, odată cu noua administrație de la Casa Albă, dimensiunile prind alt contur.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro