În luna octombrie, Traian Băsescu a formulat o cerere identică, dar la Curtea de Apel Bucureşti. Prin cele două cereri de revizuire, Traian Băsescu a încercat să obţină anularea hotărârii prin care a fost declarat colaborator al Securităţii comuniste.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac prin intermediul căreia se urmăreşte retractarea unei hotărâri judecătoreşti civile definitive sau irevocabile şi efectuarea unei noi judecăţi.
Conform CNSAS, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi contrare regimului condus de Nicolae Ceaușescu, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţiile cu cetăţeni străini, așa cum apar notele informative date mai 1975.
În timpul procesului, Traian Băsescu a negat că a fost colaborator al fostei Securităţi. „Nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus şi un nume conspirativ. Nu am ştiut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naţionale”, s-a apărat el.
Istoricul deciziei de colaborator pentru Băsescu
Curtea de Apel Bucureşti a stabilit în septembrie 2019 că fostul preşedinte al României a fost colaborator al Securităţii. Băsescu a contestat decizia, dosarul a ajuns la Înalta Curte în iunie 2020, dar Instanța Supremă a stabilit ca procesul să înceapă abia în noiembrie 2021, cu o întârziere de 1 an şi 5 luni.
Pe 23 martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, definitiv, că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă.
În luna iulie 2022, însă, Traian Băsescu a introdus la Curtea de Apel București o cerere de revizuire, prin care încerca să obţină anularea hotărârii Curții Supreme.
Pe 21 octombrie 2022, Băsescu a depus la Curtea de Apel Bucureşti o cerere prin care a anunțat judecătorii că renunţă să mai conteste decizia printr-o cale extraordinară de atac.
Fostul președinte a rămas și fără vila de protocol de la RA-APPS, şi fără dispozitiv de protecţie al SPP, după decizia definitivă a Curții Supreme.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
ivryernest • 09.12.2022, 17:03
Păi dece să conteste adevărul ? În România lui Ceaușescu, fiecare securist era obligat să aibă cel puțin 50 de de informatori și 50 de colaboratori. Primii din aceștia nu erau membri de partid, ceilalți erau. La țară, fiecare milițian trebuia să aibă cel puțin 150 de informatori. Asemănător a procedat și STASI (Securitatea din RDG), doar că acolo, arhivele au fost făcute publice... NU în România — pericol de explozie... socială !