Pentru mulți români, cumpărăturile obișnuite au devenit o grijă în plus. La fiecare vizită la supermarket, coșul pare tot mai gol, iar costul tot mai mare. Printre produsele pe care consumatorii le resimt semnificativ mai scumpe în ultima perioadă se află și băuturile răcoritoare. Majorarea TVA de la 9% la 19%, în 2023, introducerea accizei pe conținutul de zahăr din băuturile răcoritoare în 2024, urmate în 2025 de creșteri adiționale de TVA și acciză pe zahăr, au dus la creșteri vizibile ale prețurilor de la raft.
Cuprins:
Puțini știu însă că acciza pe zahăr se aplică doar băuturilor răcoritoare. Deși numeroase produse alimentare conțin zahăr sub diverse forme, măsura a fost aplicată discriminatoriu, exclusiv acestui segment. Rezultatul? O presiune directă asupra industriei și, în final, asupra consumatorilor obișnuiți, fiind afectați atât angajații care lucrează în acest sector, cât și familiile care își fac cumpărăturile pentru mesele de sărbători.
Iar datele oficiale confirmă această realitate. Potrivit analizelor realizate de Academia de Studii Economice și de Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), industria s-a confruntat cu un val de schimbări fiscale succesive, ale căror efecte se regăsesc astfel în prețurile din fiecare supermarket. Și pe fiecare bon.
În perioada 2023-2025, producătorii de băuturi răcoritoare au fost nevoiți să se adapteze unui val de măsuri fiscale fără precedent:
Producătorii vorbesc despre o taxare discriminatorie, iar datele îi susțin. Conform Uniunii Asociațiilor Europene de Băuturi Răcoritoare (UNESDA), zahărul din băuturile răcoritoare reprezintă doar aproximativ 3% din aportul caloric zilnic al consumatorilor. Cu toate acestea, sectorul a fost prezentat în mod eronat drept principala sursă de zahăr din alimentație.
Zahărul este zahăr, indiferent sub ce formă este consumat sau în ce tip de produs se găsește. Sunt de acord cu această afirmație și nutriționiștii: zahărul alb, brun sau cel din siropuri are același aport caloric.
În plus, producătorii băuturilor răcoritoare s-au implicat constant în demersuri de sprijinire a unui stil de viață echilibrat. În ultimii ani, au avut inițiative și acțiuni voluntare, menite să vină în sprijinul populației:
Specialiștii în economie avertizează că măsurile fiscale nu duc la schimbări semnificative în privința stării de sănătate a populației și nu modifică obiceiurile de consum, ci doar împovărează și mai mult cumpărătorii.
Potrivit datelor Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), un litru de suc s-a scumpit, în medie, cu 1,2 lei la raft, ceea ce reprezintă o majorare de preț între 25-50%, în funcție de dimensiunea ambalajului. Pentru consumatori, asta înseamnă că o sticlă de suc sau o doză rece a devenit un produs pe care numeroase familii și-l permit tot mai rar. Dacă nu se oprește robinetul taxărilor, există pericolul ca mulți români să aleagă produse mai ieftine și nesigure din punct de vedere calitativ ori să se îndrepte spre consumul de alcool, mai atrag atenția specialiștii.
Foto: ANBR