Soldații ruși i-au ucis părinții, apoi ea a dispărut fără urmă. Povestea Arinei, unul dintre cei 345 de copii ucraineni duși cu forța în Rusia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La o săptămână după ce Rusia a invadat Ucraina, familia Arinei Iațsiuk, o fată în vârstă de 15 ani, a decis să fugă, cu mașina, din casa lor aflată în apropiere de capitala Kiev. După ce au mers mai puțin de 16 kilometri, au dat, pe drum, de trupele ruse, relatează CNN.
Soldații ruși au început să tragă focuri de armă, apoi le-au scos pe Arina și pe sora ei de 9 ani, Valeria, de pe bancheta din spate. Arina a fost rănită și urcată într-o mașină, iar Valeria a fost urcată în alta.
Valeria a fost dusă într-un sat din apropiere, unde localnicii au găsit-o stând lângă drum. Denis și Anna, părinții fetelor, au fost găsiți împușcați mortal, în mașina familiei.
3 martie 2022 a fost ultima dată când cineva a văzut-o pe Arina. Ea este unul dintre cei 345 de copii ucraineni care au dispărut începând din februarie anul trecut, când Rusia a lansat războiul pe scară largă împotriva Ucrainei, potrivit statisticilor oficiale ucrainene.
Guvernul ucrainean spune că mulți dintre copiii dispăruți au fost duși cu forța în Rusia. Guvernul rus nu neagă că a luat copii ucraineni - de fapt, afirmă că îi „salvează”.
Mătușa Arinei, Oksana Iațsiuk, a declarat pentru CNN că familia o caută pe fata cu ochi căprui și aparat dentar încă de când aceasta a dispărut. Arina este foarte bună la desen și e pasionată de machiaj și călătorii, a spus mătușa ei.
„Avea visuri mari, dar «eliberatorii ruși» au decis totul pentru ea. Când o vom găsi, o vom ajuta să-și ducă mai departe planurile”, a adăugat mătușa fetei.
Membrii familiei spun că ei cred că fata, care acum are 16 ani, este încă în viață și este „ținută captivă” în Rusia.
„Am trimis scrisori oficiale la toate unitățile medicale, la Ministerul Sănătății din Rusia, Belarus și Ucraina, iar răspunsul oficial pe care l-am primit este că nu a fost înregistrată nicăieri”, a precizat Oksana Iațsiuk, într-un interviu acordat postului american de televiziune.
Oksana, care locuiește în Polonia, mai spune că ea crede că Arina nu avea niciun document asupra ei atunci când a dispărut, acesta fiind probabil motivul pentru care nu a fost înregistrată oficial nicăieri.
„Am primit un răspuns oficial că Arina nu a fost înregistrată trecând granița”, a adăugat mătușa adolescentei.
Rudele fetei a luat la puricat grupurile de pe rețelele de socializare, au contactat mai multe grupuri de persoane strămutate și au luat legătura cu voluntari din Rusia și Belarus.
Oksana a precizat că ADN-ul Arinei este, de asemenea, verificat în mod regulat în registrele naționale. „Ea nu se află pe listele oficiale de morți”, a precizat mătușa fetei.
Un voluntar rus care ajută la căutarea fetei crede că Arina a fost dusă la o unitate medicală din Rusia și că de atunci a rămas în țară.
Voluntarul, care a vorbit cu CNN sub protecția anonimatului, pentru că implicarea lui în căutări ar putea să îi amenințe siguranța, a precizat că, din toamna anului trecut și până în prezent, nu au existat noi piste în acest caz.
Martor al unei „crime de război”
Dispariția Arinei continuă să o bântuie pe Marina Lipovetska, șefă de proiecte la Magnolia, un ONG ucrainean specializat în cazurile de copii dispăruți.
„Ea este martor al unei crime de război. Dacă sora ei mai mică nu a înțeles că părinții ei au fost uciși, presupun că ea a înțeles, ea însăși a fost rănită și este, de asemenea, o victimă a unei crime de război”, a declarat Lipovetska, într-un interviu acordat CNN la sediul din Kiev al ONG-ului.
Magnolia a primit peste 2.600 de cereri din partea familiilor și prietenilor copiilor dispăruți de la începutul războiului pe scară largă, mai mult decât numărul total de cereri primite în ultimii 20 de ani.
Cei 18 angajați ai organizației nonguvernamentale lucrează nonstop. Aceștia sunt în contact cu familiile copiilor dispăruți, oferind ajutor psihologic și juridic. De asemenea, grupul își desfășoară propriile căutări, folosind tehnici de obținere de informații din surse deschise, apeluri publice și investigații pe rețelele de socializare pentru a aduna informații.
Cele mai multe cereri primite se referă la copii din teritoriile ocupate ale Ucrainei sau din zonele afectate de lupte grele.
„Înainte de război, cele mai multe cazuri erau fugari, dar acum, cele mai multe au legătură directă cu acțiunile militare”, a explicat Lipovetska, adăugând că, în primele zile ale războiului, majoritatea cererilor proveneau de la familii disperate care au pierdut contactul cu cei dragi din zonele ocupate.
Însă după câteva săptămâni de conflict, Magnolia a început să primească mai multe apeluri legate de copii care au fost separați de familiile lor în timpul atacurilor sau care au dispărut în timpul evacuărilor, a precizat ea.
În curând, a devenit evident că unii dintre acești copii fuseseră trimiși în Rusia.
Foto: Profimedia Images
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina
