Ucigașii tăcuți din spitale. Microbii care au infectat unităţile sanitare românești, arme biologice
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Conform datelor Centrului European al Bolilor Transmisibile, 50.000 de persoane mor anual în UE din cauza infecţiilor intraspitaliceşti. În România, dacă un spital raportează infecţii nosocomiale, îi vin controale şi, apoi, este sancţionat. Libertatea vă prezintă cei mai periculoşi microbi din unităţile noastre sanitare, inclusiv “Pseudomonas mallei”, care este armă bacteriologică.
Virusurile rezistente la antibiotice, dar şi la dezinfectanţi sunt principalele protagoniste ale scandalului “dezinfectanţilor diluaţi” din spitale. Pe scurt, acest scandal presupune că infecţiile intraspitaliceşti, sau nosocomiale, care ar fi omorât 13 arşi de la Clubul Colectiv - dar şi un număr nedefinit de pacienţi în ultimii 12 ani cel puţin -, au la bază folosirea în spitale a unor dezinfectanţi diluaţi care nu au omorât microorganismele, iar acestea au infectat pacienţii. Tehnic, această diluare este un adevăr doar pe jumătate, pentru că, aşa cum Libertatea a arătat, standardele impun ca verificarea prezenţei microorganismelor periculoase în spital să fie făcută zilnic de medicul epidemiolog, iar schimbarea dezinfectanţilor trebuie făcută periodic, pentru ca microbii să nu capete rezistenţă la ei. De asemenea, tipul de antibiotic folosit în unitatea medicală trebuie schimbat periodic, tot pentru a preîntâmpina adaptarea microorganismelor la medicamente. În fine, în anul 2004 a apărut un dosar privind situaţia dezastruoasă a unităţilor sanitare româneşti, care a fost ţinut la “secret” până au apărut infecţiile nosocomiale pe arşii din Colectiv, după care a izbucnit scandalul la care asistăm astăzi.
Ţara noastră nu raportează îmbolnăvirile
În patologia infecţioasă generală, peste tot în lumea civilizată, rata infecţiilor nosocomiale este de 5-20%. Incidenţa maximă, de 28-30%, apare în serviciile de reanimare. Aceste infecţii sunt responsabile de 70% din decesele înregistrate în serviciile de chirurgie generală. Potrivit unui raport al Centrului European al Bolilor Transmisibile, anual, circa 3 milioane de persoane din Uniunea Europeană se îmbolnăvesc cu o infecţie asociată îngrijirilor medicale, iar în jur de 50.000 de persoane mor din această cauză. România lipseşte cu desăvârşire din statisticile privind infecţiile nosocomiale, pentru că aceste îmbolnăviri nu sunt raportate de spitale. Dacă în America un spital care raportează infecţii intraspitaliceşti este premiat, pe motiv de spirit civic, în România, dacă un spital raportează infecţii nosocomiale, îi vin controale şi, apoi, este sancţionat. Din acest motiv, spitalele din România se feresc să raporteze cazurile de infecţii intraspitaliceşti.
Cel mai periculos microorganism în infecţiile intraspitaliceşti este bacilul piocianic, sau pseudomonas. Acesta nu produce îmbolnăviri la omul sănătos. În cazul în care “gazda” e un corp cu imunitatea slăbită, atacă imediat. Organismul infectat face febră, după care urmează septicemia şi decesul. Odată ce a atacat organismul, bacilul piocianic e greu de anihilat, acesta având o mare adaptabilitate la antibiotice. Microbul pseudomonas are o variantă care a fost cercetată ca armă biologică: “Pseudomonas mallei”, bacilul care produce boala numită “morva”. “Pseudomonas mallei” este sub control strict, de natură militară şi a fost trecut pe lista armelor bioteroriste.
Scandalul dezinfectanţilor a plecat de la «Pseudomonas»
“Pseudomonas aeruginosa” - microbul de la care a pornit scandalul “dezinfectanţilor diluaţi” - este simbolul de agent patogen oportunist la om. Cauzează infecţii ale tractului urinar, infecţii ale sistemului respirator, dermatite, infecţii ale ţesuturilor moi, infecţii osoase şi articulare, infecţii gastro-intestinale şi o varietate de infecţii sistemice, în special la pacienţii cu arsuri severe, la pacienţii cu cancer şi SIDA, la care rata de mortalitate este de 50 la sută. Pseudomonas are varianta “mallei”, armă bacteriologică trecută pe lista bioterorismului.
Stafilococul auriu atacă faringele
Stafilococii se găsesc peste tot, făcând parte din flora normală a organismului. Se găsesc în faringe, tractul gastro-intestinal şi uretra anterioară. Produc frecvent infecţii intraspitaliceşti, fiind rezistenţi la unele dezinfectante şi antiseptice sau apar la cei cu diverse corpuri străine - proteze, grefe, catere etc. Dintre stafilococii coagulazo- pozitivi, o singură specie este patogenă pentru om: Staphylococcus aureus sau Stafilococul auriu, numit astfel după culoarea galben- aurie a coloniilor bacteriene obţinute pe medii de cultură. El atacă în special faringele.
«Boala legionarilor» se infiltrează în plămâni
Legionella pneumophila este principalul agent ce cauzează “boala legionarilor”. Ea se transmite pe calea aerului, fiind inhalată cu uşurinţă şi atacă plămânii pacienţilor care au o imunitate slăbită. Se pare că o sursă importantă ar fi turnurile de răcire şi instalaţiile de aer condiţionat, de aceea se recomandă curăţarea şi dezinfectarea acestora anual, cel puţin. Boala legionarilor, denumită şi “febra legiunii”, îşi trage numele din iulie 1976, când a avut loc o epidemie mortală de pneumonie în rândul participanţilor la o convenţie a organizaţiei Legiunea Americană la Philadelphia. La 18 ianuarie 1977, agentul generator al bolii a fost identificat, bacteria nou-descoperită fiind denumită Legionella - toţi legionarii fuseseră îmbolnăviţi de acest microb.
E.Coli produce o rată a mortalității de 5%
E.Coli este o bacterie care se găseşte de obicei în intestinele oamenilor. Aceasta poate produce, în special la copii şi bătrâni, complicaţii care să ducă la o boală mai gravă, caracterizată prin insuficienţă renală acută. Conform datelor OMS, această boală are o rată a mortaliţăţii de 3-5 procente. Există şi cazuri când microbul este luat de la o persoană care s-a tratat cu antibiotice şi care a dezvoltat rezistenţă la acestea.
Principalele simptome ale bolii, la copii, sunt: diaree, febră de 38... 39 grade Celsius, vărsăturile, precum şi colicile intestinale (copiii mici ţipă şi îşi freacă unul de altul călcâiele).
Streptococcus pyogenes, periculos pentru copii
Streptococcus pyogenes este microorganismul cu o singură sursă în natură: pielea şi mucoasele umane. Poate produce complicaţii infecţioase de tip sinuzite, otite, mastoidite, adenite cervicale supurate, abces amigdalian, flegmon amigdalian - dar şi postinfecţioase. În unele cazuri, dezvoltarea unei infecţii cu Streptococcus pyogenes poate fi mai severă şi chiar periculoasă pentru viaţa bolnavului. Atacă în special copiii şi bătrânii a căror imunitate este diminuată.
