Ucraina ar putea prelua modelul României în domeniul protecției drepturilor minorităților naționale. Ce prevede proiectul
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pentru a solicita o decizie politică de începere a negocierilor de aderare la UE, Kievul lucrează activ asupra unei noi legislații în domeniul protecției drepturilor minorităților naționale, care ar putea fi adoptată la începutul lunii decembrie, în preajma summitului Consiliului European. Ucraina se pregătește să ofere minorităților române și maghiare o serie de drepturi, inclusiv cel la educație în limba maternă.
Cuprins:
- Drepturi pentru etniile care vorbesc o limbă oficială a UE
- „Premierul Șmîhal a amintit de experiența României”
- Împuternicitul pentru protecția limbii ucrainene critică proiectul
- Un important ziar de la Kiev: „Copiii români și maghiari nu vor avea viitor”
- Aurica Bojescu: „Școlile noastre sunt printre primele în ratingul cunoașterii limbii ucrainene”
Pe 24 noiembrie, premierul ucrainean, Denis Şmîhal, a scris pe canalul său de Telegram că s-a întâlnit cu reprezentanții minorităților naționale din Ucraina și a discutat cu aceștia despre introducerea unor modificări într-o serie de legi. Șeful Cabinetului de Miniștri de la Kiev a subliniat că perfecționarea legislației în domeniul protecției minorităților naționale este o solicitare a UE, iar Ucraina o face pentru a fi mai aproape de visul aderării la Comunitatea Europeană.
Au urmat mai multe comentarii ale reprezentanților guvernului și parlamentului care justificau necesitatea revizuirii legislației ucrainene în acest domeniu. Șeful grupului pro-prezidențial parlamentar „Slujitorul poporului”, David Arahamia, a confirmat că Rada Supremă de la Kiev va dezbate în decembrie un proiect de lege care are ca scop să „armonizeze legislația ucraineană conform cu cea europeană”.
Arahamia, un apropiat al președintelui Volodimir Zelenski, a declarat că soluționarea problemei minorităților naționale ar putea deschide ușa Ucrainei spre UE, fiind ultima barieră în calea începerii negocierilor de aderare.
Drepturi pentru etniile care vorbesc o limbă oficială a UE
Proiectul de act normativ nr. 10288, consultat de Libertatea, introduce o serie de modificări în Legea minorităților naționale, Legea mass-media și Legea educației.
În premieră în ultimii cinci ani, apare propunerea de a le oferi minorităților naționale dreptul de a studia în ciclul primar și secundar toate disciplinele în limba maternă, cu excepția limbii și literaturii ucrainene, a istoriei ucrainenilor și apărării patriei. Modificarea respectivă, dacă va fi votată în parlamentul de la Kiev, se va referi doar la minoritățile care vorbesc o limbă oficială UE.
Parlamentarii ucraineni creează un set de norme juridice temporare pentru vorbitorii de limba rusă și alte reglementări pentru vorbitorii de limbi oficiale UE. Rusofonii se vor bucura de mai multe drepturi doar după cinci ani de la finalizarea războiului cu Rusia.
În afară de oferirea unor drepturi extinse la educație în limba maternă, proiectul de lege discutat cu reprezentanții minorităților naționale propune:
- Păstrarea posibilității folosirii limbilor materne în cadrul autorităților locale din zonele locuite compact de minoritățile naționale;
- Drepturi extinse în domeniul culturii, mass-media și publicității în limbile minorităților naționale;
- Reglementarea statutului special al comunelor și orașelor în care locuiesc reprezentanți ai minorităților naționale din Ucraina.
„Premierul Șmîhal a amintit de experiența României”
„Premierul ucrainean Denis Şmîhal a amintit de câteva ori despre modelul României în respectarea drepturilor minorităților naționale și a spus că Ucraina vrea să preia această experiență”, a declarat pentru Libertatea Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea românească din Ucraina”, care a participat la întâlnirea cu șeful guvernului de la Kiev.
Bojescu a fost impresionată de referirile guvernanților ucraineni la România în cadrul reuniunii de la Kiev, dar și de organizarea ședinței comune a guvernelor României și Ucrainei, din 18 octombrie.
La întâlnirea cu reprezentanții minorităților naționale au participat reprezentanți ai parlamentului, care au înregistrat imediat după discuții proiectul de lege. Se simțea o anumită grabă în contextul apropierii summitului UE din 15 decembrie, la care Ucraina vrea să meargă cu o temă de acasă făcută.
Aurica Bojescu a amintit de numeroasele întâlniri cu diverse misiuni ale UE, Consiliului Europei, OSCE și alte organizații internaționale la care au participat membrii comunității românești din Ucraina, solicitând de fiecare dată armonizarea legislației ucrainene cu normele europene.
„Sper că Rada Supremă va lua în calcul ceea ce s-a discutat la Kiev. Totuși, eu văd acest proces legislativ ca fiind unul care trebuie să prevadă mai multe etape și am mai solicitat consultații și dezbateri. Am cerut ca legislația ucraineană să nu prevadă drepturi la educație în limba maternă la nivel de clase, ci la nivel de școli; să existe examene de bacalaureat la limba maternă și examene în limba maternă. De asemenea, trebuie rezolvată problema formării cadrelor didactice în universități pentru școlile noastre, dar și problema reprezentării minorităților în organele puterii de stat”, a subliniat Aurica Bojescu.
Împuternicitul pentru protecția limbii ucrainene critică proiectul
După înregistrarea proiectului de lege care are ca scop să introducă modificări în legislația privind protecția minorităților naționale, unii oficiali ucraineni și unele ziare de la Kiev au criticat propunerile premierului Denis Şmîhal.
Taras Kremini, împuternicitul pentru protecția limbii ucrainene, a recomandat Radei Supreme să modifice o serie de articole discutate cu minoritățile naționale pentru că „înrăutățesc funcționarea limbii ucrainene”.
Într-un raport publicat pe<a href="https://mova-ombudsman.gov.ua/news/pozytsiia-upovnovazhenoho-shchodo-zakonoproiektu-10288"> portalul guvernamental</a>, Kremini a menționat că minoritățile naționale nu vor avea acces la sistemul de educație în limba ucraineană. El a criticat ideea de a le oferi minorităților mai multe drepturi în domeniul educației, presei și publicării de carte, menționând că aceste schimbări amenință limba ucraineană.
Împuternicitul pentru protecția limbii ucrainene a solicitat Radei Supreme să aleagă modelul statelor baltice și să țină cont de faptul că raportul Comisiei de la Veneția are un caracter de recomandare. El a mai criticat ideea de a le oferi rusofonilor anumite drepturi după cinci ani de la încheierea războiului, menționând că această perioadă nu este suficientă pentru „a salva populația de rusificare”.
Un important ziar de la Kiev: „Copiii români și maghiari nu vor avea viitor”
Ziarul online „Evropeiska pravda” (Adevărul european) s-a arătat îngrijorat de propunerea guvernului Șmîhal de a le garanta minorităților naționale dreptul la studii în limba maternă, menționând că românii și maghiarii din Ucraina vor fi condamnați la izolare lingvistică și nu vor cunoaște limba statului în care trăiesc.
Adoptarea acestui proiect de lege înseamnă că noi nu mai căutăm rădăcina problemei lingvistice. Suntem cumva de acord să-i lăsăm fără viitor pe copiii români și maghiari, care vor rămâne să lucreze la sate sau maximum într-un centru raional. Ei nu vor avea nicio șansă la o carieră la nivel național în Ucraina.
Aurica Bojescu: „Școlile noastre sunt printre primele în ratingul cunoașterii limbii ucrainene”
Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea românească din Ucraina”, a declarat pentru Libertatea că a auzit și în timpul multiplelor întâlniri cu autoritățile ucrainene argumentele privind așa-zisele „ghetouri lingvistice” din regiunile Cernăuți și Transcarpatia.
„Ei nu au nicio dovadă când spun asta. Dimpotrivă, românii noștri au ajuns oameni mari în Ucraina, sunt profesioniști respectați la nivel internațional. Eu am alte informații, care demontează ceea ce s-a spus despre noi până acum în presă. De exemplu, la examenul de limba ucraineană, printre primele 100 de școli din Ucraina sunt foarte multe din localitățile cu populație vorbitoare de limba română”, a declarat Aurica Bojescu.
În regiunea Cernăuți, școlile noastre sunt printre primele în ratingul cunoașterii limbii ucrainene. Una dintre școli a ocupat locul trei pe regiune, fiind urmată de sute de școli la care învață doar etnici ucraineni.
Claudea 01.12.2023, 22:10
Mai bine nu. Sa isi vada fiecare de treburile lui
Biluta18 01.12.2023, 22:13
Vai , da cine ar vrea sa copieze modelul României in ceva anume ??
Frumosul1 01.12.2023, 22:31
Așa ar trebui sa preia modelul nostru sa sperăm că vor intra și ei în comunitatea europeană deocamdată au o luptă de dus care se prelungește
Lecoqsportif 01.12.2023, 22:56
Am ajuns si noi un model pentru cineva.
Daniel1 01.12.2023, 23:32
Da ce,statul nazist simte ca a ajuns cutitul rusesc la os si e dispus sa faca concesii? Pe astia niciodata sa nu i credem.