Kievul este dispus să discute cu Moscova despre viitorul Crimeei, dacă forțele sale vor ajunge la granița peninsulei ocupate de Rusia, a declarat pentru Financial Times un consilier de rang înalt al președintelui Volodimir Zelenski.
„Dacă vom reuși să ne atingem obiectivele strategice pe câmpul de luptă, atunci când ne vom afla la granița administrativă cu Crimeea, suntem gata să deschidem un capitol diplomatic pentru a discuta această problemă”, a declarat Andrii Sibiha, referindu-se la contraofensiva planificată de Kiev.
„Asta nu înseamnă că excludem calea eliberării (Crimeei) de către armata noastră”, a avertizat el.
Sibiha este un diplomat veteran, care se concentrează pe politica externă în administrația președintelui și a fost alături de Zelenski în momentele-cheie ale războiului.
El a declarat că președintele și consilierii săi vorbesc acum în mod special despre Crimeea, în timp ce armata ucraineană se pregătește să lanseze contraofensiva așteptată, pentru a-și recâștiga teritoriul pierdut.
Oficialii administrației Zelenski nu au răspuns la solicitările de comentarii suplimentare pe tema Crimeei.
Comentariile lui Sibiha ar putea ușura situația oficialilor occidentali care sunt sceptici cu privire la capacitatea Ucrainei de a recupera peninsula prin mijloace militare și se tem că orice încercare în acest sens l-ar putea determina pe președintele Vladimir Putin să escaladeze războiul și, eventual, să folosească armele nucleare.
Contraamiralul Tim Woods, atașatul britanic în domeniul apărării la Washington, a sugerat chiar miercuri că statutul Crimeei va fi reglementat mai degrabă printr-o soluție politică, ținând cont de concentrarea de forțe ruse din zonă.
„Nu cred că va exista o soluție militară foarte rapidă, prin urmare, trebuie să vedem care sunt condițiile favorabile pentru ca Ucraina să negocieze și cred că Ucraina ar fi dispusă să facă acest lucru”, a spus oficialul britanic.
Kievul promite că va fi la ușa Crimeei în „cinci până la șapte luni”
În primele zile ale războiului, Ucraina s-a arătat dispusă să negocieze cu Moscova cu privire la viitorul peninsulei ocupate. Dar, în prezent, singurele contacte cunoscute între Kiev și Moscova sunt cele necesare pentru negocierea schimburilor de prizonieri și returnarea copiilor deportați cu forța în Rusia.
Ucraina a întrerupt negocierile de pace după descoperirea unor presupuse crime de război comise de militarii ruși în Bucea, mica localitate de lângă Kiev. Ulterior, Zelenski a semnat un decret prin care a declarat imposibilitatea negocierilor cu Putin, după ce Kremlinul a anunțat „anexarea” a patru provincii ucrainene în septembrie 2022.
În luna mai a anului trecut, Zelenski declara că Ucraina ar putea lua în considerare un acord de pace, dacă forțele rusești s-ar întoarce pe pozițiile anterioare invaziei de anul trecut și sugera că problema Crimeei va fi rezolvată mai târziu prin diplomație.
De atunci, președintele ucrainean a precizat în repetate rânduri obiectivul său final de a aduce tot teritoriul ocupat al țării sale, inclusiv Crimeea, sub controlul Kievului.
Crimeea se află sub ocupație rusă din februarie 2014 și a fost anexată de Moscova în luna următoare, după un simulacru de referendum – o mișcare condamnată la nivel internațional.
Recent, forțele ucrainene și-au intensificat atacurile asupra instalațiilor militare rusești din peninsulă, inclusiv atacuri cu drone terestre și maritime.
Kievul speră acum că viitoarea sa contraofensivă va avansa spre sud – posibil prin provincia Zaporojie – și va secționa podul terestru care permite Rusiei să își aprovizioneze forțele de invazie, prin Crimeea.
Mihailo Podoliak, un înalt consilier al lui Zelenski, a declarat miercuri pentru Radio Europa Liberă că forțele ucrainene vor fi la ușa Crimeei în „cinci până la șapte luni”.
Ce părere au ucrainenii
Unii dintre aliații occidentali ai Ucrainei se tem de ceva vreme că Putin ar putea recurge la armele nucleare tactice pentru a apăra peninsula.
Situația a fost semnalată și de comentatorii ucraineni. „Unii dintre ei sunt atât de speriați de faptul că Ucraina se apropie de granița administrativă a Crimeei încât încearcă, direct sau indirect, să amâne acest moment”, a declarat Aliona Getmanciuk, directoare la New Europe Centre, un think-tank cu sediul la Kiev.
Ea a adăugat că îngrijorarea legată de escaladarea luptelor pentru Crimeea este atât de mare, încât a afectat „deciziile unor aliați cu privire la ce fel de arme să furnizeze Ucrainei și cu ce viteză”.
Getmanciuk a mai spus că liderii ucraineni au simțit „că, după o contraofensivă de succes (a Ucrainei), Putin ar putea fi dornic să discute”.
Dar o schimbare a Ucrainei privind negocierile ar putea întâmpina rezistență pe plan intern.
Un sondaj realizat în februarie și martie de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev a constatat că 87% dintre ucraineni consideră inacceptabile orice concesii teritoriale pentru a obține pacea.
Doar 9% au declarat că ar accepta concesii dacă acestea ar însemna o pace durabilă.
Sondajul a arătat că 64% dintre ucraineni doresc ca Ucraina să încerce să își recupereze întregul teritoriu, inclusiv Crimeea, „chiar dacă există riscul unei scăderi a sprijinului occidental și riscul unui război prelungit”.
dinozaur2001 • 06.04.2023, 12:34
Daa si marmota inveleste ciocolata pana recuceresc zdrelensky zonele ocupate