Surpriza pe care Ucraina și aliații occidentali o pregătesc Rusiei în aprilie: o importantă schimbare de strategie

Pe 22 septembrie 1941, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Marea Britanie a anunțat săptămâna „tancuri pentru Rusia”, începând să producă blindate pentru a „respinge sălbaticii invadatori” – militarii Germaniei naziste. Soția ambasadorului sovietic la Londra a botezat personal primul tanc: „Stalin”.

Primul tanc Leopard care a ajuns în Ucraina în februarie, un cadou din partea Poloniei, a rămas fără nume. Dar este doar avangarda unui arsenal substanțial care va ajunge din Occident în Ucraina.

În timp ce toți ochii sunt acum ațintiți asupra bătăliei pentru orașul Bahmut, din estul țării, atenția se va îndrepta în curând către o contraofensivă așteptată ucraineană care ar putea începe încă din aprilie, scrie The Economist.

Tancul Leopard, de fabricație germană, s-a aflat în centrul unor discuții intense între partenerii Ucrainei. Pe 25 ianuarie, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a pus capăt unor săptămâni de tergiversări, promițând să livreze blindatele și să permită altor state să facă același lucru.

Mulți au crezut că această decizie va declanșa un torent de donații din partea altor țări europene care operează tancurile Leopard. A fost mai degrabă un firicel, scrie The Economist.

Până în prezent, coaliția a promis doar două batalioane din cele mai moderne tancuri (un batalion ar trebui să aibă 31 de tancuri). Danemarca, Germania și Olanda cumpără, de asemenea, cel puțin 100 de tancuri Leopard 1a5 mai vechi, dar recondiționate, pentru Ucraina, formând alte trei batalioane.

Tancurile Leopard sunt completate cu o colecție diversă de alte tancuri. Marea Britanie trimite o companie de 14 tancuri Challenger 2. SUA au promis 31 de tancuri M1A2 Abrams, cele mai avansate tancuri din arsenalul său, deși este posibil ca acestea să nu ajungă în acest an.

Polonia, care a promis 14 tancuri Leopard și a trimis deja Ucrainei alte aproximativ 250 de tancuri T-72 de concepție sovietică, va trimite încă 60 de T-72 modernizate. Multe alte vehicule de luptă pentru infanterie, de la vechile BMP-1 din epoca sovietică până la cele americane Stryker și Bradley, vor completa brigăzile de blindate ucrainene.

O schimbare importantă de strategie

Cu toate acestea, concentrarea opiniei publice pe tancuri a distras atenția de la o schimbare mai importantă a strategiei occidentale, scrie The Economist. În decembrie, America și Marea Britanie și-au dat seama că un război prelungit nu era în interesul Occidentului. În plus, Rusia era chiar mai slabă decât se credea anterior, au observat analiștii occidentali.

Un oficial implicat în discuții a explicat concluzia aliaților Ucrainei din acel moment: „Dacă vrem ca să se schimbe ceva, trebuie să schimbăm noi ceva”.

Momentul de cotitură a venit pe 20 ianuarie, la cea de-a opta reuniune a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, o reuniune a miniștrilor apărării organizată aproximativ o dată pe lună la baza aeriană americană de la Ramstein, Germania. Acolo, aliații au convenit să echipeze Ucraina cu echipamente suficiente pentru cel puțin o divizie (10.000-15.000 de militari), cu scopul de a avea o mare parte din acestea în funcțiune până la sfârșitul lunii martie.

Fluxul de arme s-a transformat, în consecință, dintr-un firicel de apă într-un potop, observă The Economist. Din tot ajutorul militar livrat de Pentagon de la începutul războiului, 40% – peste 8 miliarde de dolari – au venit în ultimele trei luni.

Un oficial european din domeniul apărării a spus că livrările de arme convenite în Germania în ianuarie reprezintă două treimi din totalul trimis Ucrainei în tot anul 2022. Majoritatea donațiilor nu sunt la fel de interesante precum tancurile, dar sunt totuși cruciale – cel mai recent pachet american include vehicule blindate pentru montarea podurilor, spre exemplu, care ar fi vitale pentru orice ofensivă ucraineană în sud sau est.

Transformarea armatei ucrainene

Prin consecință, amata ucraineană se transformă, scrie The Economist. Cea mai mare parte a echipamentului său este încă de origine sovietică.

Dar, în timp ce raportul dintre echipamentul ucrainean și cel occidental era de cinci la unu la sfârșitul anului trecut, se preconizează că acesta va scădea la cinci la doi pe măsură ce noile echipamente vor ajunge în țară. Cu alte cuvinte, aproape o treime din armata ucraineană va avea în curând echipament la standarde NATO.

În același timp, generalul Valeri Zalujnîi, șeful forțelor armate ucrainene, speră că în cele din urmă va avea la dispoziție trei noi corpuri de armată, fiecare cu șase brigăzi și fiecare cuprinzând mai mult de 20.000 de oameni.

Ofensiva rusă care a început la sfârșitul lunii ianuarie a avut parțial rolul de a forța Ucraina să folosească aceste rezerve, făcând astfel mult mai dificilă organizarea unei contraofensive.

În ultimele zile, soldații și mercenarii ruși au avansat mai adânc în Bahmut, un oraș din provincia Donețk care se află sub asaltul rusesc încă din vara anului trecut. Însă bătălia pentru acest oraș s-a soldat cu pierderi rusești mult mai mari decât cele ucrainene. Și, mai important, generalul Zalujnîi a evitat capcana evidentă.

În loc să arunce rezerve considerabile în Bahmut pentru a salva orașul, care are mai degrabă o valoare simbolică decât strategică, el a trimis trupe în străinătate pentru ca acestea să se instruiască pentru a folosi noile echipamente.

Din ianuarie, trupele americane au organizat un curs de cinci săptămâni pentru unitățile ucrainene în zona de instruire Grafenwoehr din estul Bavariei. În timpul ofensivelor sale de anul trecut, armata ucraineană a atacat în mare parte în formații mici, de mărimea unei companii.

Antrenamentul de la Grafenwoehr are drept scop reunirea acestora în batalioane și brigăzi mai mari, capabile să ducă un război „cu arme combinate”, în care infanteria, blindatele, artileria și alte arme de luptă lucrează împreună, mai degrabă decât secvențial.

Ce poate obține Kievul?

Oficialii occidentali au opinii diferite în privința rezultatelor pe care ofensiva ucraineană le-ar putea avea. Doar un batalion de soldați va trece prin Grafenwoehr în fiecare lună. Iar o mare parte din armata ucraineană este încă formată din oameni relativ recent mobilizați, cu experiență limitată.

Muniția rămâne și ea o problemă serioasă, deoarece aliații occidentali nu și-au intensificat producția. Iar lipsa unei forțe aeriene poate deveni o problemă mai mare, dacă avioanele Rusiei se vor dovedi dispuse să își asume riscuri mai mari în timpul oricărei ofensive ucrainene.

Pe de altă parte, armata rusă este într-o formă dezastruoasă, scrie The Economist. Dacă Moscova capturează orașul Bahmut și decide să se afunde mai adânc în Donețk, va trebui să își consume și mai mult din rezervele sale.

În cele din urmă, Rusia ar putea începe să retragă unități din alte părți ale liniei frontului, creând goluri pe care Ucraina le poate exploata, sugerează Gustav Gressel de la Consiliul European pentru Relații Externe, un think-tank cu sediul la Bruxelles. Aliații Ucrainei urmăresc îndeaproape punctele slabe.

Pe 2 martie, Mark Milley, înaltul general american, a analizat o serie de scenarii de război la o bază din Wiesbaden, Germania, pentru a-i ajuta pe ofițerii ucraineni să ia în considerare diferite opțiuni pentru o ofensivă.

Puțini sunt cei care cred că Ucraina își poate restabili dintr-o singură lovitură granițele de dinainte de război, ca să nu mai vorbim de recuperarea tuturor teritoriilor confiscate de Rusia în 2014 – inclusiv Crimeea.

Dar dacă poate smulge încă o bucată semnificativă de teritoriu de sub ocupația rusă, așa cum a făcut anul trecut în nord-est, în jurul Harkovului, și în sud, în jurul Hersonului, Kievul ar putea contrazice convingerea unor oficiali și analiști care consideră că, în acest moment, războiul se află într-un blocaj pe termen lung, scrie The Economist.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE