Un grec stabilit în România susţine că occidentalii se pun cu răul pe Grecia, pentru a-i «fura» resursele | EXCLUSIV
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O parte din grecii stabiliţi în ţara noastră, cei care au carduri emise de bănci de acasă, suferă în această perioadă, pentru că nu pot umbla la bani. “Sunt student şi trăiesc din banii pe care mi-i trimit părinţii de acasă. De mai bine de o săptămână cam fac foamea, pentru că din cauza restricţiilor nu pot scoate bani de pe card”, ne-a spus ieri Nikos, care studiază Arhitectura în Capitală. Mai norocos este colegul său, Christos Mavromatis, care lucrează cu o bancă din România. Tânărul e angajat la o companie din construcţii şi e decis să mai zăbovească o perioadă în România, iar în această perioadă urmăreşte cu sufletul la gură ce se întâmplă în Grecia.
Zăcămintele din Creta, 427 mld euro
“Părinţii mei locuiesc la 50 de kilometri de Salonic şi muncesc în agricultură. Anul acesta le-a mers mai rău decât de obicei şi e normal să mă tem de ce ar urma să se întâmple la nivel naţional”, ne mărturiseşte. Mai spune şi că a urmărit cu atenţie ce s-a întâmplat în ultimii ani în ţara sa, din punct de vedere economic şi politic, şi că are şi o explicaţie. “Eu cred că e o conspiraţie pusă la cale după ce s-a aflat că ţara noastră are resurse naturale colosale. Doar gazul descoperit în Creta ar putea ajunge întregii Europe pentru 30 de ani”, adaugă el. Realitatea e că Grecia nu e nici pe departe săracă, întrucât dispune de masive zăcăminte neexploatate de aur, petrol şi gaze naturale. Probabil, dacă grecii ar valorifica ce au în subteran, şi-ar rezolva problemele cu datoriile şi ar înceta să mai fie “oaia neagră” a Europei. Se ştie că Grecia deţine sute de milioane de barili de petrol, dar şi depozite gigantice de gaze naturale, toate având o valoare fabuloasă. Cea mai nouă informaţie cu privire la avuţiile acestui stat au apărut în piaţă în urmă cu trei ani, când Deutsche Bank a calculat că numai zăcămintele de gaze naturale din platoul continental grecesc de la sud de Creta se ridică la circa 427de miliarde de euro.
Cuprins:
«Grecia ar putea aluneca spre o dictatură militară»
“Grecia a ales varianta care linişteşte populaţia pe termen scurt, dar poate arunca ţara în haos pe termen lung. Desigur, nu vor fi daţi afară din zona euro, dar Tsipras trebuie să vină cu noi propuneri, la care UE să reducă din propria vehemenţă şi să se întâlnească undeva la mijloc. Statul elen trebuie să reducă cheltuielile publice, care sunt de 60% din PIB, faţă de ale noastre, de exemplu, care sunt de 35% din PIB. Trebuie spus că Grecia ar putea aluneca şi spre o dictatură militară - poate că nu întâmplător au investit şi investesc aşa mult în armament de ultimă oră”, ne-a explicat economistul George Vulcănescu. (Sorin Golea)
Alexis Tsipras cere restructurarea datoriei
Ministrul de finanţe elen, Yanis Varoufakis, a demisionat, ieri, după ce grecii au respins condiţiile creditorilor pentru un acord de salvare, punând sub semnul întrebării apartenenţa ţării la zona euro şi acutizând confruntarea cu instituţiile finanţatoare. El a explicat că a luat această decizie deoarece “unii participanţi europeni” şi-au exprimat dorinţa ca rolul său să se încheie în contextul viitoarelor negocieri. Liderii europeni au convocat un summit pentru a discuta ce se poate face după o victorie surprinzător de categorică a celor care au votat “Nu”. Şeful Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a declarat că referendumul elen a făcut discuţiile Greciei cu creditorii mai dificile. Totodată, premierul elen, Alexis Tsipras, a anunţat că vrea noi negocieri cu creditorii internaţionali, cerând restructurarea datoriei. Însă, purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Finanţe, Martin Jaeger, a afirmat că o reducere a datoriei Greciei nu este pe ordinea de zi a autorităţilor de la Berlin şi că nu există nici motive pentru restructurarea datoriei sau pentru un nou acord de împrumut. (Andreea Ciocănel)
