Un român stabilit în Austria de 17 ani s-a întors acasă, ca să repare cișmelele din orașul natal: „Când le vezi în starea actuală, cazi în depresie”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Flavius Dordea, un antreprenor român în vârstă de 50 de ani, inginer mecanic stabilit în 2007 în Austria, a revenit în România, hotărât să readucă la viață cișmelele din orașul natal, Mediaș.
Cuprins:
Și-a denumit planul exotic „Proiectul cișmeaua” și a reușit să coopteze într-un timp foarte scurt 20 de voluntari, membri ai comunității locale, dornici să schimbe aspectul gri al orașului.
56 de surse publice de apă, în urmă cu 50 de ani
Flavius Dordea și echipa lui au identificat 13 cișmele care au supraviețuit până astăzi, dintre cele 56 care asigurau apa de zi cu zi localnicilor din Mediaș, acum jumătate de secol. Între timp, una dintre instalații a dispărut fără urmă. Din cele 13, mai funcționează doar una, grație unui cetățean care a înțeles valoarea sursei publice de apă și s-a îngrijit s-o păstreze în viață.
„Am observat cu oarecare tristețe că toate cișmelele pe care le știam din copilărie, împrăștiate și frumos distribuite prin urbe, au început să dispară. Dar raza de lumină a apărut tot dintr-un colț al orașului în care am văzut o ultimă cișmea, din păcate nefuncțională, care a fost întreținută, vopsită și sudată, ca să nu-i fure cineva mânerul, de unul dintre vecinii care locuiesc pe strada respectivă. Și așa a apărut intenția asta în mintea și sufletul meu, de a face o hartă a cișmelelor încă existente în oraș și a celor care au dispărut. Acesta a fost, să zicem, primul pas al planului nostru”, a mărturisit, pentru Libertatea, Flavius Dordea, inițiatorul „Proiectului cișmeaua”.
Cercetare documentară pe hărți de 200 de ani
Munca echipei de voluntari nu se reduce doar la revopsirea elementelor din metal și la igienizarea zonei. Pe de o parte, proiectul vizează inventarierea locurilor unde au existat odată aceste surse necesare comunității locale, analiza bacteriologică a apei, restaurarea pompelor, unele dintre ele cu detalii decorative delicate, repararea instalațiilor și, în cele din urmă, reintegrarea lor în arhitectura stradală, fie și doar ca elemente de decor. Inițiatorii vor ca, acolo unde se poate, instalațiile restaurate să fie refolosite ca surse de apă potabilă.
„Mergând înapoi în istorie, m-am dus până acum 200 de ani la hărțile iozefine (n.r. - Ridicarea topografică iozefină, denumită și Prima ridicare topografică, este primul proiect unitar de acest tip al Imperiului Habsburgic), să văd cum erau distribuite izvoarele în localitate. Deci până acolo am mers cu istoria izvoarelor, fântânilor și cișmelelor din oraș. Cele pe care eu le știu din copilăria mea sunt relativ noi, puse în funcțiune și realizate în anii ’50-’60.
Multe dintre ele aveau un design frumos din cale-afară. Doar 10 dintre cele 56, câte a avut Primăria Mediaș în administrare la sfârșitul anilor ‘80, sunt pe poziția lor, încă sunt acolo. Din păcate, funcționale doar două mai sunt. Una racordată la rețeaua de apă potabilă a orașului, cealaltă încă scoate apă din fântâna ei, dacă insiști. Ei, atunci am hotărât să facem un proiect în care, împreună cu oameni pricepuți, să încercăm să le readucem oarecum la viață”, spune Flavius Dordea.
Obiectivul ascuns al proiectului
Pe lângă toate acestea, „Proiectul cișmeaua” mai are un obiectiv pe care antreprenorul român și echipa lui de voluntari l-au adăugat pe listă în timpul documentării. Aceste fântâni publice nu vor asigura doar o sursă de apă potabilă, ci vor fi transformate într-un loc de socializare, amenajate astfel încât localnicii sau turiștii să se poată odihni pe o bancă, la umbră, să poată citi o carte.
„În primul rând, Proiectul cişmeaua își dorește asta - să creeze în colțurile orașului câteva lucruri frumoase, care să atragă privirea și să aducă o stare de spirit bună oamenilor față de ceea ce este acum. Că văzându-le așa cum sunt în stare actuală, cazi în depresie. Ei, dacă reușim în colțurile astea, în cele zece puncte din oraș să creăm niște locuri frumoase în care oamenii să se așeze fie la o bancă, fie la o carte, pentru că unele dintre fântâni vor avea și o căsuță de cărți lângă, ne vom atinge scopul. V-am spus, sunt colțuri triste ale orașului care pot readuce zâmbetul oamenilor, în așa fel încât populația, încet-încet, să iasă din starea asta negativă, de gri, în care se află”, explică inițiatorul proiectului.
Calitatea apei este problematică
Documentarea pentru identificarea cișmelelor a scos la iveală o problemă serioasă a Mediașului. Izvoarele care asigurau în trecut apa potabilă a localității nu au mai fost întreținute, iar calitatea lasă de dorit. Voluntari încearcă identificarea sursei de poluare și rezolvarea neajunsului.
„Eu o să continui povestea. Pentru că mergem dincolo de cişmea. Avem o problemă și asta e ce am descoperit anul acesta. Fiind un om care nu stau locului, m-am supărat să văd că nici izvoarele din Mediaș nu mai sunt îngrijite. Deci, în afară de cişmele, noi, în Mediaș, mai aveam și 5 izvoare cu apă potabilă. Și aceste izvoare au fost abandonate. Nu vă vine să credeți ce calitate bună a apei a avut orașul în urmă cu 30-40 de ani.
Dacă proiectul va fi unul care să va concretiza în ceva, intenția este de a merge un pas mai departe, să înțelegem de ce apa potabilă din Mediaș și din pânza freatică s-a degradat. E o problemă destul de gravă, care cred că are un impact mai mare. Nu caut vinovații, dar asta e ce am constatat. Nu mi-a venit să cred cât de multă lume vine să își ia apă acasă, deși apa nu mai este potabilă. Niciunul dintre izvoare nu mai îndeplinește criteriile de calitate chimică, microbiologică, pe care le cer legislația și standardele actuale”, a precizat Flavius Dordea.
Studenți din Cluj, implicați în proiect
Pe lângă echipa de voluntari angrenată în restaurarea cișmelelor din Mediaș, Flavius Dordea va lucra la acest proiect împreună cu doi tineri din Cluj, unul student la Arhitectură, iar cel de-al doilea la Inginerie Alimentară. Primul are rolul să realizeze un proiect de arhitectură peisagistică pentru fiecare dintre cișmelele salvate, iar cel de-al doilea - să analizeze calitatea apei de la fiecare dintre cele zece fântâni publice.
„Într-una dintre locații facem un gărduleț, punem o băncuță, montăm cișmeaua la loc. În altă locație, probabil, facem un parc cu flori. Și aici o să mă bazez pe sprijinul a doi studenți din Cluj, de la Babeș-Bolyai. Astfel, vom avea grijă și de partea de arhitectură stradală, pentru că ne dorim niște colțuri frumoase ale orașului, dar și de partea de calitate a apei. Aflăm dacă cumva fântâna mai poate furniza apă conform standardelor actuale. Dacă nu, atunci nu putem face altceva decât s-o sigilăm, să montăm la loc cișmeaua într-un cadru doar de un decor care nu va avea și un rol funcțional”, susține Flavius Dordea.
Fondurile pentru proiect - exclusiv private
Întregul proiect va fi realizat exclusiv cu bani privați, o parte dintre membrii echipei având rolul stabilit de a colecta fonduri de la persoanele care doresc să se implice financiar. Alții s-au oferit să se ocupe de partea de aprovizionare cu materiale, alții să se implice în construcție sau reparație. Echipa care se implică în proiect a identificat deja o fabrică privată chiar în Mediaș, unde cișmelele vor fi duse pentru reparații. Acolo vor fi spălate, curățate de rugină, sablate, revopsite, componentele interioare ale pompelor vor fi reparate, acolo unde este cazul, sau înlocuite.
Flaviu Dordea mărturisește că a fost surprins de impactul pozitiv uriaș al mesajului postat pe Facebook în care a anunțat intenția de a salva o mică parte din istoria orașului Mediaș.
„Nu mi-a venit să cred câtă lume l-a vizualizat, fără să plătesc mesajul. Deja 15.000 de oameni știu de proiect”, spune inițiatorul.
În plan mai este și componenta „adopției”: fiecare cișmea defectă să fie „înfiată” de unul sau de mai mulți locuitori ai orașului. „Părinții” vor participa activ la restaurare, financiar sau ajutând cu muncă, sub coordonarea unui specialist din echipa inițială. Inițiatorul proiectului a anunțat că el însuși a adoptat deja două cișmele și că va asigura cheltuielile pentru reparații.
FOTO: Arhiva personală Flavius Dordea
Toni2 23.11.2024, 15:27
Dar primarii de după anii 2000 de ce nu le-au repaeat sau înlocuit pe cele defectate sau nefuncționale, rușine primarilor dun Mediaș care nici macar atât nu a-ți fost un stare să faceți, ati luat salariile grase degeaba fara sa faceți nimic bun pentru Mediaș, pentru cei care v-au ales din greșală, astfel de primari care nu fac nimic decât să-și sporească averea lor proprie ,furaciuni și șmecherii nu trebuie votați niciodată.
MistyDo49 23.11.2024, 15:38
Felicitări. Când vezi diferențe față de ce fac alții.. ai un imbold.
K476 23.11.2024, 16:19
Daca ramanea in Romania, poate nu ajungeau asa...
defecatorul 23.11.2024, 17:53
Foarte interesant si de admirat proiectul..dar sa vedem cum se descurca cu primaria aici, va fi obstacolul suprem.
FreeWokeNoReligion 23.11.2024, 19:02
Toate bune și frumoase numai ca medieșenii nu știu ce înseamnă cișmea . Cuvântul e folosit în Regat și provine din limba turcă. Am avut surprize mergând la bunici în zona acum 39-40 de ani să văd ca rudele mele nu auziseră de cuvinte turcești folosite în sud , cum ar fi cișmea, sau nea , de la nea Vasile , pentru care foloseau Tetea Vasile, sau scurt Te Vasile . În loc de cișmea se folosește în Arseal fântâna sau pompa . Iar în hărțile Iosefine ale Mediașului și Transilvaniei probabil era denumirea Brunnen din germană . Interesant , am văzut astfel de hărți și tot Ardealul era perfect cartografiat acum 200 de ani, fiecare deal, cărare sau drum sau curs de apă.