O universitate din America îi dă lui Trump 221 de milioane de dolari: „Îți vinzi propriii studenți ca să finanțezi genocidul?”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Universitatea Columbia din New York a anunțat miercuri, 23 iulie, că va plăti peste 200 de milioane de dolari guvernului american pentru a pune capăt mai multor investigații federale și pentru a-și recăpăta accesul la fondurile publice suspendate, anunță Reuters. Acordul vine în urma unei perioade tensionate în care instituția a fost sancționată de administrația Trump pentru modul în care a gestionat protestele studențești pro-palestiniene din 2024.
Cuprins:
- Ce s-a întâmplat: Trump a tăiat 400 de milioane de dolari în martie
- Un conflict vechi de 25 de ani: totul a început de la un teren de 400 de milioane de dolari
- Cine este Universitatea Columbia
- Columbia recuperează banii, dar la ce preț?
- Studenții protestatari: „E o mită”
- Ce cere Trump de la universități: fără DEI, fără preferințe rasiale, fără proteste
- Universitatea, cuprinsă de proteste, acuzații de genocid și o luptă pentru imagine
- Trump nu se oprește la Columbia: și Harvard este pe listă
Ce s-a întâmplat: Trump a tăiat 400 de milioane de dolari în martie
În martie 2025, administrația Trump a anunțat că retrage 400 de milioane de dolari în finanțare federală către Columbia, acuzând conducerea universității că nu a luat măsuri suficiente împotriva antisemitismului și a hărțuirii studenților evrei sau israelieni în timpul protestelor pro-palestiniene.
Universitatea a reacționat atunci, acceptând o serie de cerințe dure din partea guvernului, inclusiv supravegherea programelor de studii despre Orientul Mijlociu, o decizie condamnată public de numeroși profesori și activiști academici din SUA.
Un conflict vechi de 25 de ani: totul a început de la un teren de 400 de milioane de dolari
Adevărul este că războiul dintre Donald Trump și Universitatea Columbia nu a început odată cu protestele pro-palestiniene din campus, ci are rădăcini adânci, într-un conflict vechi de peste 25 de ani. Totul a pornit de la un teren de aproximativ 400 de milioane de dolari, situat în Manhattan, pe care Columbia dorea să-l includă într-un amplu plan de extindere a campusului.
Trump, care deținea sau revendica drepturi asupra unei părți din zonă, a propus Universității Columbia să cumpere terenul pentru 400 de milioane de dolari și chiar a sugerat chiar redenumirea școlii de afaceri în Donald J. Trump School of Business. Un administrator al universității a respins această cerere, spunând că universitatea redenumește clădiri doar în schimbul unor donații substanțiale, iar Trump nu a făcut nicio donație.
De atunci, relația dintre omul de afaceri devenit președinte și universitatea de elită a fost marcată de tensiuni, acuzații publice și, mai recent, sancțiuni și impuneri politice directe.
Cine este Universitatea Columbia
Columbia University este o universitate privată de elită (Ivy League) din New York City, fondată în 1754 sub numele King's College, una dintre cele mai vechi și prestigioase instituții de învățământ din SUA
Campusul principal din Morningside Heights găzduiește aproximativ 36.600 de studenți, dintre care aproape 9.800 sunt sub de licență, cu o rată de admitere foarte competitivă, în jur de 4 – 6 %.
Columbia recuperează banii, dar la ce preț?
„Majoritatea granturilor federale suspendate sau anulate în martie vor fi reinstaurate, iar accesul Columbia la miliarde de dolari din finanțări curente și viitoare va fi restaurat”, a anunțat universitatea într-un comunicat.
În paralel, Columbia va plăti și 21 de milioane de dolari pentru a încheia investigațiile demarate de Comisia pentru Egalitatea de Șanse în Muncă (EEOC). Conducerea spune că acordul păstrează autonomia instituției în privința angajărilor, admiterii și deciziilor academice.
Studenții protestatari: „E o mită”
Mișcarea pro-palestiniană „Columbia University Apartheid Divest” a reacționat dur la anunț:
„Vă imaginați să-ți vinzi propriii studenți doar ca să-i plătești lui Trump 221 de milioane de dolari și să finanțezi genocidul?”, a transmis grupul într-un comunicat, numind acordul o „mită”.
Columbia a adoptat recent o definiție controversată a antisemitismului, care echivalează opoziția față de sionism cu antisemitismul. În plus, universitatea a rupt orice colaborare cu grupul pro-palestinian amintit mai sus.
Ce cere Trump de la universități: fără DEI, fără preferințe rasiale, fără proteste
Secretarul Educației, Linda McMahon, a detaliat condițiile acordului: Columbia trebuie să sancționeze studenții implicați în proteste, să modifice structura Senatului Facultății, să elimine politicile DEI (diversitate, echitate și incluziune) și să elimine preferințele rasiale din procesele de admitere și angajare.
De asemenea, Columbia va face o evaluare completă a politicilor sale de admitere internațională și va desemna doi administratori noi, unul care să asigure respectarea acordului și altul care să monitorizeze incidentele de antisemitism și să propună soluții.
În timp ce guvernul Trump insistă pe combaterea antisemitismului, organizațiile pentru drepturile omului acuză lipsa de reacție în fața islamofobiei, rasismului anti-arab și anti-palestinian, mai ales în contextul războiului din Gaza.
Universitatea, cuprinsă de proteste, acuzații de genocid și o luptă pentru imagine
Mișcările studențești de la Columbia au cerut, încă din 2023, oprirea sprijinului american pentru ofensiva militară a Israelului în Gaza. Aceștia au cerut ca universitatea să se retragă din investițiile în industria de armament și în companiile care susțin ocupația israeliană a teritoriilor palestiniene.
Israel a respins acuzațiile de genocid, susținând că acționează în legitimă apărare după atacurile Hamas din octombrie 2023.
Trump nu se oprește la Columbia: și Harvard este pe listă
Donald Trump a folosit fondurile federale ca pârghie și în relația cu alte universități, precum Harvard. A încercat chiar să deporteze studenți străini pro-palestinieni, inclusiv de la Columbia, dar instanțele au blocat acțiunile. Organizațiile pentru drepturile civile avertizează asupra riscurilor pentru libertatea de exprimare, autonomia academică și principiile democrației.
Acordul vine la o zi după ce Columbia a sancționat zeci de studenți care ocupaseră biblioteca centrală în mai 2025. Conducerea universității pare prinsă între presiunile politice venite de la Washington și mișcările de protest tot mai vocalizate din campus.
Prin acest acord, Columbia alege calea compromisului pentru a-și asigura stabilitatea financiară, dar riscă să piardă încrederea unei părți mari din comunitatea academică.
