Urs vs pușcă, faza pe dezbateri. Cum s-au contrat asociațiile de mediu cu cele de vânători pe ordinul care dă liber la împușcarea a peste 400 de animale
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În timp ce activiștii de mediu au cerut retragerea ordinului spunând că acesta are la bază un studiu incomplet, cu calcule greșite și în contradicție cu normele europene, unii reprezentanți ai asociațiilor de vânători au cerut majorarea cotei la cel puțin 1.000 de exemplare.
Cuprins:
- 486 de urși ar urma să fie împușcați de vânători
- Ministerul Mediului a estimat urșii la 7.000-8.000 de exemplare
- Tánczos: „Nu sunt vânător și nu voi fi”. Vânător: „E o tradiție, nu o rușine”
- „Să se scadă tarifele, mi se par piperate”
- Studiul nu este științific, calculele sunt greșite, reclamă activiștii de mediu
- „Să te trezești cu ursul pe tine!”
- „Zâmbiți când vine vorba de uciderea unor animale”
La dezbaterea organizată miercuri de Ministerul Mediului au participat câteva zeci de persoane, reprezentanți ai asociațiilor de vânători și ai organizațiilor de mediu, precum și fermieri. Vânătorii au fost în majoritate.
486 de urși ar urma să fie împușcați de vânători
Ministerul Mediului a publicat săptămâna aceasta în dezbatere publică ordinul de ministru privind cotele de vânătoare pentru ursul brun. Acesta prevede o cotă de intervenție asupra urșilor bruni de 486 de exemplare. Dintre acestea, 426 de exemplare de urs brun reprezintă „nivelul de prevenție”, adică atâția urși pot fi împușcați de vânători, liber, fără a exista dovezi că animalele reprezintă un pericol pentru om. Restul de 60 de urși reprezintă nivelul de intervenție, derogări pentru cazuri urgente de urși care reprezintă un pericol iminent, în cazul în care se epuizează primele cote.
Cele 426 de exemplare din cota de prevenție se împart între fondurile cinegetice, conform ordinului, dar nu în mod egal, ci în funcție de numărul de incidente cu urși care au avut loc în ultimii ani și numărul de derogări date în baza ordinelor trecute.
Ministerul Mediului a estimat urșii la 7.000-8.000 de exemplare
În dezbaterea publică organizată miercuri la minister, ministrul Tánczos Barna a spus că, din 2007, de când România a intrat în Uniunea Europeană, populația de urs brun a crescut constant, „anual, aproape liniar”, iar specia este „bine conservată”. Depinde de instituțiile publice, de ONG-uri și de vânători, a declarat ministrul, cum gestionăm problema acestor animale sălbatice.
„În așa fel încât să nu mai fie o problemă, ci o resursă, o atracție pentru turiști, o mândrie”, a afirmat Tánczos.
România nu are încă un recensământ concret al populației de urs. Până acum, au fost vehiculate diverse cifre. Pe de-o parte, activiștii de mediu au susținut 7.000 de exemplare, pe de altă parte, ministrul mediului vorbea de 10.000 de urși.
Recent, ministerul a făcut un studiu parțial ce stă, de altfel, la baza proiectului de ordin și care spune că avem 7.000-8.000 de exemplare de urs în pădurile României. Cifra este o estimare și a fost stabilită după raportările făcute de asociațiile de vânătoare și după numărul de derogări date de-a lungul timpului, calculată în funcție de niște formule. În paralel, prin fonduri europene, ministerul face și o „numărare” prin probe genetice adunate de la urși, mult mai exactă decât numărarea după urme.
Tánczos: „Nu sunt vânător și nu voi fi”. Vânător: „E o tradiție, nu o rușine”
„Ursul este călare pe porc, pe găini, este în curte, în șură”, a spus ministrul mediului, motivând astfel propunerea sa de reintroducere a cotelor de vânătoare, așa cum era înainte de 2016. El a adăugat că România nu ar fi singura țară care intervine preventiv în populația de urși, dând exemplu alte state, precum Suedia, Slovenia, Slovacia și Croația.
„Nu sunt vânător și nu voi fi. N-am intenția să vânez urși”, a mai menționat Tánczos Barna, „pentru aceia care cred asta”.
„Vă așteptăm, domnule ministru, să deveniți vânător. E o tradiție, nu o rușine. Iar eu mă mândresc cu ea”, i-a răspuns Mugurel Drăgănescu, președintele Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, care consideră „oportună și necesară” introducerea unor cote de vânătoare la urși. „Argumentele pro le-am spune până dimineață. Contra, nu le găsim”, a adăugat el.
De altfel, toți reprezentanții asociațiilor de vânătoare din țară i-au mulțumit ministrului că „v-ați gândit la noi, vânătorii”. Au vorbit despre o populație foarte mare de urși, problemă cu care, afirmă ei, România se confruntă de mulți ani și care s-a accentuat din 2016, când au fost eliminate de ministrul tehnocrat de atunci, Cristiana Pașca-Palmer. Consideră acest ordin de ministru, privind cotele de prevenție, o chestiune „de viață și de moarte” și o „normalitate”.
„În fiecare săptămână vedem cinci, șase urși în sat. Intră în cereale. Zilnic mor 10-15 oi”, a spus un fermier.
„Să se scadă tarifele, mi se par piperate”
„Numărul de urși a scăpat de sub control. Vedem incidente, accidente care au loc, vedem oameni care-și pierd viața, care sunt răniți, rămân cu sechele pe viață în urma atacurilor, fermieri care își văd viața distrusă de urs. Nu putem da vina pe urs că atacă o fermă, dar ministerul trebuie să vină cu soluții ca să nu mai facă asta”, a spus un vânător.
„Este un pas spre normalitate. Da, ursul este o specie protejată, dar trebuie să protejăm ursul și de el însuși și tot vânătorului îi revine această sarcină, obligație, pe care ONG-urile de tastatură nu o au”, a spus și deputatul Gheorghe Nacov, reprezentatul Uniunii Bulgarilor din Banat. El este inițiatorul proiectului de modificare a legii vânătorii la păsări, care a înlocuit cotele anuale de împușcare a păsărilor cu un număr maxim permis zilnic, din fiecare specie, pentru fiecare vânător. Asta permite împușcarea de până la peste 22 de ori mai multe exemplare de păsări.
Adrian Lica, de la Asociația în Beneficiul Vânătorilor și Activității de Vânătoare, spune că gestionarii fondurilor de vânătoare au avut pierderi financiare mari din 2016, când au fost scoase cotele, pentru că nu au mai avut câștiguri din vânarea urșilor. De aceea, consideră el, tarifele pentru exemplarele de urși recoltate în baza noului ordin ar trebui să fie mai mici.
Conform proiectului de ordin de ministru, vânătorii care împușcă urșii trebuie să plătească Gărzii Forestiere Naționale taxe între 300 și 700 de euro, în funcție de punctajul CIC (Consiliului Internaţional de Vânătoare şi Protecţie a Vânatului, n.red.) pe care îl are ursul și care se calculează, la rândul său, în funcție de mărime și frumusețe.
„Să se scadă tarifele, mi se par piperate”, a spus Lica.
Nicolae Bârlog, de la Federația Asociațiilor Vânătorești, e de părere că o cotă de prevenție de 426 de urși e „infim de mică”. „Ar trebui ridicată la cel puțin 1.000 de exemplare”, a adăugat el.
Studiul nu este științific, calculele sunt greșite, reclamă activiștii de mediu
Cealaltă tabără, a ONG-urilor de mediu și pentru protecția animalelor, spune că studiul prezentat de minister pentru a justifica și cotele de vânătoare este incomplet, nerealist, bazat pe calcule greșite și o numărătoare a animalelor neștiințifică.
„În continuare mergem pe presupuneri, și nu pe studii științifice reale. Să facem niște studii genetice, ca să reiasă un număr mai aproape de realitate, să vedem și ce sex e predominant și ce exemplare sunt bolnave”, a spus Dan Trifu, președintele Coaliției Natura 2000.
El atrage atenția asupra faptului că proiectul de ordin nu ia în calcul și animalele care se află, în majoritate, în arii naturale protejate. „Nu vrem să intrăm în conflict cu Comisia Europeană”, a spus el.
Acest lucru a fost remarcat și de Mihai Zotta, director conservare la Fundația Conservation Carpathia. El a atras atenția și că există riscul să fie omorâți și urși care, de fapt, nu provoacă probleme.
„Dintr-un număr de 214 urși de pe cinci fonduri cinegetice din județul Argeș, am avut numai 30 de urși care au făcut probleme. Poate sunt de două ori mai mulți, poate nu. În momentul în care intervenim prea mult, o să intervenim și asupra unor urși care nu fac probleme. Ar trebui să fie o proporție mai echilibrată între cotele de intervenție și cele de prevenție”, a spus Zotta.
Recoltarea animalelor ar fi trebuit să rămână doar la specialiștii din minister și responsabilitatea asta să nu fie a vânătorilor. „Clientul final este vânătorul, care are niște bani și implicit va apărea problema clientul nostru, stăpânul nostru”, a afirmat el.
„Să te trezești cu ursul pe tine!”
Mihai Pop, expert în carnivore mari și în conservarea urșilor bruni în Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice și responsabil de coordonarea activităților privind conflictele om-urs într-o serie de proiecte, reclamă studiul făcut de minister în colaborare cu Universitatea Transilvania.
„Sunt absolvent al Universității Transilvania, dar îmi e rușine de unele afirmații din studiu. Calculele alea sunt proaste, oricum calculezi, pe formulele alea, nu ies 486 de urși. Nu e corect nici față de urși, nici față de gestionari cotele astea ieșite”, a spus el la dezbatere.
„E o problemă și pe punctajele CIC, care sunt 500. Decapităm urșii mari. Publicați un studiu neterminat, cu erori de fond. Nu e posibil să stabilești un minim și un maxim după două metode de calcul diferite”, a continuat Mihai Pop. În acel moment, vânătorii din sală au început să protesteze, iar cineva i-a strigat: „Să te trezești cu ursul pe tine!”.
A fost nevoie de mai multe intervenții ale ministrului pentru a calma spiritele. „Vă rog să ne păstrăm calmul și să avem un dialog civilizat”, a insistat Tánczos Barna.
„Zâmbiți când vine vorba de uciderea unor animale”
Cristi Papp, expert în carnivore mari la WWF România, organizație pentru protecția mediului și a animalelor, a arătat, citând date din studiul ministerului, că numărul dosarelor pentru pagube a scăzut de-a lungul anilor. Dacă în 2017 au fost înregistrate 93 de dosare și în 2018, 64 de dosare, în 2022 au fost 10. Și recoltările au fost din ce în ce mai puține: 63 în 2017, 10 în 2022.
„Ceea ce se prezintă în studiu e, poate, o asociere greșită sau interpretare eronată, sperăm să nu fie o manipulare”, a spus Papp.
„Susținem coexistența om-urs și considerăm că viața omului este mai importantă decât a ursului, dar și viața ursului înseamnă ceva. Intervenția este necesară, dar trebuie să vină ca ultimă soluție”, a adăugat el.
Claudiu Lucian Dumitru, președintele Alianței pentru Combaterea Abuzurilor, i-a reproșat ministrului mediului că prin cotele de vânătoare urmărește să le ofere vânătorilor ceea ce își doresc de mai mulți ani: vânătoarea de trofee.
„Aceasta ordonanță nu va rezolva problema. Nu mai spun de insecuritatea juridică evidentă, de greșelile gramaticale din document. Toată această confuzie nu face decât să deschidă larg porțile acestor vânători”, a spus Dumitru.
„Nu ne jigniți inteligența. Sunt lucruri atât de evidente care șubrezesc fundamental toată justificarea dumneavoastră. Zâmbiți când vine vorba de uciderea unor animale. Să schimbați denumirea Ministerului Mediului în Ministerul Vânătorii”, a continuat el, adresându-se direct ministrului.
Acesta din urmă a spus că, din punctul său de vedere, „viața unui om contează mai mult decât viața unui animal și sunt convins că prin măsurile pe care le-am implementat am salvat vieți”.
Cea mai mare populație de urs brun din Europa
România are cea mai mare populație de urs brun din Europa. Animalul este specie protejată prin Directiva Habitat a Uniunii Europene, care interzice vânătoarea animalelor sălbatice. Se poate face excepție de la această directivă printr-o prevedere a ei care spune că pot fi date derogări prin ordine de ministru, pentru uciderea unui anumit urs despre care există dovezi clare că a provocat pagube sau a pus în pericol oamenii. Soluțiile împotriva acestui animal trebuie însă aplicate gradual, stabilește directiva, iar împușcarea figurează ca ultimă soluție.
Ultima cotă de intervenție a fost stabilită de minister în 2019 și era de 140 de exemplare. După ce acest număr a fost atins, s-au dat derogări doar prin ordine de ministru individuale, adică pentru fiecare urs. În ultimii 10 ani, peste 1.500 de urși au fost uciși în baza acestor derogări.
User Șters 05.05.2023, 19:18
in parlament sunt animale care merita mai mult tratamentul asta