Vă mai amintiţi? De fiecare 23 August, 160.000 de oameni mimau fericirea
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Înainte de 1989, la fiecare 23 august, de ziua României, sute de mii de oameni chinuiţi de lipsuri erau scoşi în stradă şi transformaţi în figuranţi ai unor spectacole grandioase, de preamărire a “conducătorului iubit”, Nicolae Ceauşescu.
Coloana uriaşă, formată din pionieri, gărzi patriotice, intelectuali şi muncitori, se pune în mişcare. Steaguri tricolore cu stemă, pancarte cu lozinci mobilizatoare şi tablouri cu chipul tovarăşului preşedinte şi al soţiei sale sunt ridicate deasupra capetelor.
“Ceauşescu şi poporul!”, “Stima noastră şi mândria, Ceauşescu-România!, “Partidul, Ceauşescu, România!”. Bucuria le dansează pe chipuri... De la tribuna oficială, încărcată de spiritul solemn al festivităţii comuniste, Ceauşescu îşi flutură mândru mâinile în aer răsplătind în felul său mulţimea de la picioarele sale pentru grandiosul spectacol ce i-a fost dedicat. Pionierii îl sărută, îi dau flori... Ţăranii îi aduc, pe un ştergar, pâine şi sare... E 23 august 1984.
Nici nu se luminase de ziuă când peste 160.000 de oameni ai muncii, îmbrăcaţi de sărbătoare, se pregăteau să-l preaslăvească pe conducătorul lor “iubit”, Nicolae Ceauşescu. Toţi erau, de fapt, actori-captivi ai unui spectacol grotesc, regizat în cele mai mici amănunte în laboratoarele de propagandă ale Partidului Comunist.
Iar scenariul după care erau scoşi la defilare, care e prins şi azi între copertele unui dosar din arhiva CNSAS, Acţiunea “Victoria 1984”, arată bucuria prinsă fals de chipurile oamenilor muncii şi dovedeşte că dincolo de scandările pline de entuziasm şi de strălucirea paradei stătea, de fapt, un mecanism diabolic, ce se punea în mişcare chiar şi cu câteva luni înainte de “momentul zero”.
Reţeaua de informatori ai Securităţii - care implica în acţiune 897 de ofiţeri şi subofiţeri -, era activată şi îi vâna pe fiecare dintre cei peste 160.000 de manifestaţi aleşi, iniţial, dintre cei mai de vază cetăţeni ai patriei.
Figuranţii, aleşi cu multă atenţie
Pionieri, muncitori, intelectuali... Cei cu origini nesănătoase, ostili partidului, erau îndepărtaţi imediat şi înlocuiţi cu persoane de încredere. Tabele detaliate ajungeau la “centru”, pe mesele activiştilor şi ale securiştilor.
Cetăţenii străini - studenţi, specialişti, turişti -, erau adunaţi în grupuri bine controlate şi erau trimişi în “excursii tematice” în locuri care să nu aibă legătură cu epicentrul manifestaţiei de preamărire a eternităţii regimului comunist.
Mădălin Hodor, consilier CNSAS: “Operaţiunea «Victoria 1984» arată nivelul la care ajunsese paranoia sistemului comunist. Oameni înfometaţi şi înfricoşaţi erau puşi să mimeze fericirea şi recunoştinţa faţă de conducătorul mult iubit într-un spectacol grotesc, regizat în cele mai mici detalii. Rolul rezervat Securităţii era să îi asigure lui Ceauşescu sentimentul plăcut al adulaţiei populare. În mod bizar totuşi, el trebuia apărat de adoratorii săi, fiecare participant fiind tratat ca un potenţial atentator. Ascultători, fără să sesizeze schizofrenia situaţiei, securiştii au încercat să îşi satisfacă şeful”.
