Val de concedieri în România, în industria auto și IT, la început de an. Profesor: „Economia României nu merge deloc așa cum ni se zice”

Este vorba în special de societăți din industria auto și IT, dar și de industria grea și bunuri de larg consum.

Experții consultați de Libertatea susțin că mediul privat are probleme din cauza crizei din Europa de Vest, dar și din cauza majorării taxelor din ultimii ani și a creșterii costurilor cu energia.

Industria auto, probleme în toată Europa

Cea mai afectată este Preh România, din județul Brașov. Compania este un furnizor de componente pentru Tesla, Mercedes, BMW, Audi, Porsche, producând comutatoare multifuncționale pentru volan, comutatoare bloc lumini, sisteme de control al climei și elemente de comandă din consola centrală a automobilelor, potrivit Profit.ro.

Tot din domeniul auto se află Trico Wipers, din județul Prahova, care produce ștergătoare auto, care își închide fabrica din Ariceștii Rahtivani și concediază 400 de persoane, conform Economedia. Și tot în sectorul subansamblelor auto este și Brandl din Sibiu, care concediază 181 de persoane.

Sectorul auto este grav afectat în Occident de către scăderea cererii în domeniul mașinilor electrice, în vreme ce cele cu motor termic sunt amenințate cu amenzi.

Concomitent, există probleme la marile grupuri auto. Volkswagen a anunțat încă de anul trecut intenția de a închide mai multe fabrici și de a face concedieri, în vreme ce Stellantis are la rândul său probleme cu cererea, iar directorul său și-a dat demisia.

Recomandări

Curtea Constituțională a respins primele două contestații la candidatura lui Călin Georgescu la prezidențiale

Industria prelucrătoare

Tot din domeniul industrial, producătorul de frigidere Haier concediază 384 de persoane în Prahova, Petrom dă afară 280 de oameni în Brașov și 184 în Sibiu, în timp ce Șantierul Naval Mangalia – aflat în insolvență – concediază 263 de persoane.

Concomitent, urmează să se închidă trei fabrici de încălțăminte din Brașov: Hard Gym SRL (46 de persoane), MGH Cons Group (50 de persoane), Calzaturificio Skandia SA (31 de oameni).

În fine, firma de mase plastice DMGY Făgăraș are în plan disponibilizarea a 20 de persoane.

Tehnologie

În domeniul IT, altădată sector-fanion al României, grupul american de servicii Cognizant anunță plecarea a 64 de persoane în București, iar producătorul de software Wolters Kluver concediază 10 persoane.

Sectorul IT a beneficiat peste 20 de ani de facilități fiscale, respectiv eliminarea impozitului de profit de 10%, dar acestea au dispărut la finele anului trecut din cauza problemelor bugetare ale statului.

„Creștere economică înșelătoare”

Profesorul de economie Bogdan Glăvan spune că România nu o duce atât de bine pe cât lasă Guvernul să se creadă.

Recomandări

România este prinsă între Putin, Trump și Europa, scrie The Economist. Interzicerea lui Călin Georgescu ar înfuria mișcarea MAGA din America

Guvernul estimează o creștere economică de 2,5% în acest an, conform proiectului de buget.

„Creșterea economică oficială este înșelătoare. Ea rezultă din două evoluții divergente: economia privată merge în jos, în vreme ce economia publică este în expansiune. Statul a dublat deficitul bugetar, așa a crescut PIB-ul”, a declarat Glăvan, pentru Libertatea.

„Problema cea mai importantă pentru noi este încetinirea din vestul Europei. În plus, toate problemele din ultimii ani și-au pus amprenta. Este vorba de creșterea taxelor, de trei ori în trei ani. Când lumea înțelege că creșterea taxelor nu e tranzitorie, atunci schimbă planurile. Economia europeană merge prost, iar măsurile noastre autohtone împing afacerile în jos”, a mai spus acesta.

Industria, afectată de prețul mare la energie

În privința industriei, acesta spune că este afectată și de prețurile mari ale energiei.

„În energie, nu există din punct de vedere tehnic o piață europeană comună. Prețurile s-au dus în sus, prin aliniere la cele din Occident, chiar dacă noi avem producția noastră de gaze și energie”

Bogdan Glăvan, profesor de economie

Prețul energiei a crescut recent din cauza închiderii termocentralelor, a costurilor induse de energia regenerabilă și a faptului că România exportă energie în Republica Moldova și Ucraina.

Recomandări

Doamnele care conduc „mașini” de două milioane de euro: „La două jumate e trezirea”/„Dacă nu-ți place, nu reziști”

România și-a asumat închiderea celor mai multe termocentrale pe cărbune până în 2026 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în timp ce Polonia are ca termen anul 2049.

Nu ne putem apăra interesele în fața politicilor UE

Acum însă, autoritățile cer la Bruxelles extinderea duratei de viață a termocentralelor pe cărbune până în 2032.

„Problema e că România este dependentă de UE, de asta nu are capacitatea de a-și apăra interesele. Având politici proaste, statul e șantajabil”, explică Glăvan.

Mai exact, România merge la UE cu multe probleme: deficit, energie, lipsa reformelor din PNRR. Ca să obțină ceva, trebuie să renunțe la altceva, conform economistului.

Eliminarea facilităților fiscale

În IT, companiile sunt acum afectate de eliminarea facilităților fiscale. Glăvan spune că domeniul nu stă așa de bine pe cât își imaginează lumea și îl compară cu cel de textile, care lucra în lohn, adică pe comenzi.

„La IT, sectorul românesc este precum cel de textile și e foarte afectat de competiție, spre exemplu cu India. România a avut mulți ani un sector IT competitiv datorită stimulentelor fiscale, dar acum acestea nu mai există și asta este fața adevărată a sa pe plan internațional”, susține Glăvan.

Mirajul fondurilor europene

Mai mult, țara noastră are probleme structurale, precum elitele politice și birocrația.

„România este condusă de o elită de pradă. La nivel politic e o competiție între clanuri. În esență, economia României nu merge deloc așa cum ni se zice”, conform acestuia.

„Iar când nu o să mai avem fonduri din PNRR, o să se vadă și mai bine eșecul. Statul falsifică situația economică prin împrumuturi mari la dobânzi mari, de 7-8%”, arată Bogdan Glăvan.

„Iluzia prosperității”

Iar situația va fi și mai clară atunci când nu vor mai exista fondurile din PNRR, adică după anul 2026, mai avertizează acesta.

„Statul menține o iluzie a prosperității și când se va termina perfuzia (fondurilor europene – n.r.), o să murim. Suntem subdezvoltați, avem instituții primitive. Avem un stat-marionetă”, punctează profesorul de economie.

„Ca să creezi aici un magnet de investiții, trebuie să faci ce a făcut Dubai: taxe mici și dereglementare. Dar noi facem invers, luăm zi de zi câte o picătură de arsenic”, a conchis Bogdan Glăvan.

Foto ilustrativ: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News