Valeri Zalujnîi spune că e nevoie de „schimbări politice” după război. Fostul comandant șef al armatei ucrainene e considerat unul dintre rivalii lui Volodimir Zelenski

Valeri Zalujnîi, un posibil candidat la viitoarele alegeri prezidențiale din Ucraina

După invazia Rusiei în 2022, sub comanda lui Valeri Zalujnîi forțele ucrainene au jucat un rol central în apărarea capitalei și în diverse operațiuni militare. La data de 4 martie 2022, el a fost promovat la rangul de general pe viață, cel mai înalt rang militar în Ucraina.

El a fost demis din armată în februarie 2024 pe fondul tensiunilor crescânde cu președintele Volodimir Zelenski, fiind numit ulterior, în martie 2024, ambasador al Ucrainei în Regatul Unit. El este considerat de mulți ca un posibil candidat la viitoarele alegeri prezidențiale din Ucraina, potrivit Kyiv Independent.

Într-un editorial publicat în Telegraph, pe 29 noiembrie, Valeri Zalujnîi a inclus o viziune pentru Ucraina postbelică, pledând pentru „consolidarea fundamentelor justiției prin combaterea corupției și crearea unui sistem judiciar onest”, fără a menționa direct ultimul mare scandal în care este implicat Andrii Iermak, unul dintre cei mai influenti politicieni ucraineni.

În urma unor percheziții efectuate de Biroul Național Anticorupție (NABU) la reşedinţa sa, Iermak, mâna dreapta a președintelui Zelenski, șef al cancelariei prezidenţiale, și-a dat demisia din funcţie vineri, 28 noiembrie.

Fostul comandant șef al armatei ucrainene spune că e nevoie de „schimbări politice” după război

Valeri Zalujnîi a mai menționat în editoral că la sfârșitul războiului dintre Ucraina și Rusia e nevoie de „schimbări politice”.

„Pacea, chiar și în anticiparea următorului război, oferă o șansă pentru schimbări politice, pentru reforme profunde, pentru redresarea completă, creșterea economică și întoarcerea cetățenilor”, a scris Zalujnîi.

Fostul comandant a recunoscut că Ucraina se află într-o „situație extrem de dificilă” și că orice astfel de evoluții ar fi „imposibile fără garanții de securitate eficiente”, cum ar fi aderarea Ucrainei la NATO sau desfășurarea de trupe aliate ori a armamentului nuclear în Ucraina.

Negocierile de pace au primit un nou impuls în urma apariției unui plan de pace în 28 de puncte între SUA și Rusia, ale cărui condiții erau extrem de favorabile Moscovei. Ucraina și partenerii săi europeni s-au grăbit să se angajeze în acest plan, pe care SUA a presat Ucraina să îl accepte rapid.

Deși a avertizat împotriva unei „păci pripite” care ar putea duce la pierderea independenței, fostul comandant a spus că războiul nu se termină neapărat cu victoria uneia dintre părți.

„Noi, ucrainenii, ne străduim să obținem victoria completă, dar nu putem respinge opțiunea unei încheieri pe termen lung a războiului”, a mai adăugat el.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE