Vânt de prescriere în dosarul Hexi Pharma 2. Tribunalul a respins sesizarea Curții de Justiție UE, după ce un inculpat a susținut încetarea procesului în cazul său
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Până acum, aproape toate instanțele din România au refuzat cererile procurorilor de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cazurile de prescriere. Parchetul le cere judecătorilor să întrebe, la nivel european, dacă pot aplica deciziile CCR referitoare la prescripție. E și cazul dosarului de evaziune fiscală Hexi Pharma, unde, încă din 2022, unul dintre inculpați susține prescrierea faptelor de care e acuzat.
Cuprins:
După Hexi Pharma 1, dosarul diluării dezinfectanților, în care inclusiv procurorul Parchetului General a menționat că faptele inculpaților s-au prescris, a venit rândul celui de-al doilea dosar referitor la firmă să se intersecteze cu deciziile CCR privind prescripția.
Astfel, în dosarul de evaziune fiscală Hexi, un inculpat a susținut, prin avocat, că faptele sale s-au prescris. Procurorii au cerut judecătorilor să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în acest caz, însă Tribunalul București a refuzat asta pe 14 februarie.
Parchetul le cere judecătorilor să întrebe dacă pot aplica deciziile CCR referitoare la prescripție în dosarele de corupție.
Conform G4Media, doar Curtea de Apel Brașov și două judecătorii - Câmpina și Bistrița - au mai sesizat CJUE la cererea procurorilor. Doar prima într-un caz de corupție.
Ce e dosarul Hexi Pharma 2?
Cazul Hexi Pharma a fost urmărit de procurori pe două piste:
- Partea de falsificare a dezinfectanților de către Hexi Pharma a fost preluată de Parchetul General și s-au născut capetele de acuzare de înșelăciune, dintre care șapte fapte având consecințe deosebit de grave, uz de fals, fals în înscrisuri și participație improprie la infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor. S-au dat verdicte de vinovăție în primă instanță, pronunțarea definitivă e așteptată pe 3 martie 2023.
- Partea de evaziune fiscală a firmei Hexi Pharma a fost anchetată de către DNA. Articolul de față se referă la acest dosar, numit de presă Hexi Pharma 2.
Dacă primul dosar a fost plimbat între instanțe timp de un an după trimiterea în judecată, al doilea s-a împotmolit la Tribunalul București (TMB) în 2021, după ce instanța a invocat „nulitatea absolută a tuturor actelor de urmărire penală şi a probelor administrate de Direcția Națională Anticorupție”.
Curtea de Apel București a desființat decizia în ianuarie 2022 și a retrimis dosarul la TMB.
Ce zic inculpații despre prescriere
La un termen din noiembrie 2022, avocatul inculpatului Attila Erdei a solicitat încetarea procesului în cazul clientului său pe motivul prescrierii faptelor, conform EvZ.
Celălalt inculpat, Miron Panaitescu, mâna dreaptă a patronului Hexi, Dan Condrea, le-a spus jurnaliștilor că faptele sale se prescriu „în 14 luni”.
Pe lângă cei doi, este inculpată și compania Hexi Pharma.
Prejudiciu de aproape 2 milioane de euro
În 2018, DNA îi trimitea în judecată pe Miron Panaitescu, fost administrator în grupul Hexi, și pe alt administrator de firmă, Attila Erdei, pentru evaziune fiscală în formă continuată.
Procurorii spuneau că Panaitescu și Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, decedat în 2016, ar fi făcut contracte fictive prin off-shore-urile ultimului, toate din Cipru.
ANAF se constituise parte civilă pentru a recupera peste 9 milioane de lei, spre 2 milioane de euro.
Alte cazuri în care instanțele au refuzat sesizarea CJUE
Refuzul judecătorilor de a întreba CJUE dacă decizia CCR privind prescripția se susține în respectivul dosar nu e una singulară.
Asta pentru că DNA a cerut asta în toate dosarele de corupție aflate pe rolul instanțelor în care s-a invocat prescrierea faptelor. Instanța europeană ar trebui să răspundă dacă s-ar putea constata o ineficiență a combaterii fenomenului de corupție din România în urma prescrierilor.
În ultimele luni, procurorii din mari dosare de corupție s-au lovit de respingeri din partea instanțelor.
Libertatea a prezentat, la început de 2023, câteva exemple. Printre ele:
- Dosarul finanțării ilegale a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2009, în care s-a cerut sesizarea CJUE în decembrie. Acum, s-a rămas în pronunțare, iar Elena Udrea a invocat prescrierea faptelor.
- Dosarul lui Bogdan Olteanu: în 2022, după ce a admis cererea de revizuire a fostului președinte al Camerei Deputaților, condamnat definitiv din 2020, procurorii au cerut sesizarea CJUE. Pe 11 noiembrie, TMB a respins „cererea DNA de sesizare a Curții Europene de Justiție, ca inadmisibilă”.
florinalexx 18.02.2023, 07:44
Vivat justitia! Sau, cum se ucide o tara din pix. Justitia prin prisma salariului si pensiei speciale. Nu cel ce fura este problema in hotie, ci cel ce nu ia masuri impotriva lui.
misu50 18.02.2023, 09:11
Nici o stire din justitie nu mai are vreo relevanta in Romania din moment ce nu se vede o masura de indreptare a lucrurilor. Impreuna cu ccr-ul, cei mai mari dar si altii mai mici din justitie fac ce vor, profitand de tot felul de "usite" ale legilor, dar si incalcand grosolan legile!