Final de proces pentru Elena Udrea şi Ioana Băsescu. Fiica fostului preşedinte a cerut achitarea, Udrea a invocat prescrierea faptelor. Când se dă verdictul
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Joi, la Curtea Supremă, a fost ultimul termen în dosarul finanțării ilegale a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2009. În primă instanţă, Elena Udrea a primit 8 ani de închisoare, iar Ioana Băsescu - 5 ani de închisoare. Între timp, faptele s-au prescris, spun avocaţii lor. Dar DNA a cerut condamnarea şi majorarea pedepselor. Curtea Supremă a anunţat că va pronunţa verdictul final pe 16 martie.
Cuprins:
Două ore a durat ultimul termen din procesul în care Elena Udrea şi Ioana Băsescu sunt coinculpate. Fata cea mare a fostului preşedinte al României, acuzată de DNA că a instigat la delapidare și la spălare de bani, a fost prezentă în sala de judecată. Fostul ministru al dezvoltării regionale și turismului a asistat la proces prin videoconferinţă, din Penitenciarul Târgşor, unde execută pedeapsa de 6 ani de închisoare, primită în dosarul „Gala Bute”.
Udrea vrea sesizarea CCR pe măsura confiscării
La începutul şedinţei, avocata Silvia Uscov cere, în numele Elenei Udrea, sesizarea CCR, care ar trebui să spună dacă articolele de lege referitoare la confiscarea specială sunt sau nu constituţionale.
În martie 2018, procurorii DNA au pus sub sechestru un imobil al fostului demnitar, situat în sectorul 1 din București, care are o suprafață de 5.001 mp, fiind evaluat la 565.000 de euro (aproximativ 2,6 milioane lei). Măsura a fost menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, în decizia de condamnare pe fond, prin care s-a dispus confiscarea a circa 2.000.000 de lei de la Elena Udrea.
Acum, fostul ministru, prin avocaţi, invocă prescrierea faptelor. Asta înseamnă că ea nu va mai putea fi trasă la răspundere, iar „confiscarea echivalează cu aplicarea unei pedepse penale, în opinia CEDO”, spune avocata Uscov.
„Inculpata Elena Udrea solicită abrogarea, în bloc, a tuturor articolelor ce au legătură cu măsura confiscării, prin declararea lor, ca neconstituţionale, de către CCR”, se opune procurorul de şedinţă al DNA. După ce ascultă argumentele părţilor, preşedinta completului, judecătoarea Anca Alexandrescu, anunţă că instanţa se va pronunţa ulterior pe această cerere.
DNA solicită suspendarea procesului
Mai departe, procurorul de şedinţă cere ca procesul în care sunt judecate Elena Udrea şi Ioana Băsescu să fie întrerupt, până când Curtea de Justiţie a Uniunii Europene se va pronunţa cu privire la eliminarea prescripţiei speciale.
În toate dosarele de corupție aflate pe rolul instanțelor în care s-a invocat prescrierea faptelor, DNA a făcut cerere de sesizare a CJUE. Instituția europeană ar trebui să răspundă dacă, prin eliminarea prescripției speciale, se creează un risc sistemic de impunitate, şi dacă, astfel, s-ar putea constata o ineficiență a combaterii fenomenului de corupție din România.
În decembrie anul trecut, DNA a formulat o cerere similară şi-n această cauză, dar judecătoarea Alexandrescu a respins-o.
Pe 10 februarie anul acesta însă, Curtea de Apel Braşov a admis o astfel de cerere a DNA, într-un alt dosar. Invocând această primă victorie, chiar procurorul şef al DNA, Crin Bologa, a depus imediat la dosarul în care sunt judecate Udrea şi Băsescu o cerere scrisă, de suspendare a procesului, în aşteptarea răspunsului CJUE.
Toţi avocaţii inculpaţilor se opun solicitării DNA. Iar completul condus de judecătoarea Alexandrescu respinge cererea procurorilor, „apreciind că nu este necesară soluţionării cauzei”.
Procesul intră pe linie dreaptă.
Fiica preşedintelui, despre excursia din Cuba
Ioana Băsescu e chemată în faţa instanţei şi dă ultima declaraţie din acest dosar. Ea spune că se consideră nevinovată şi că nu a instigat la săvârşirea vreunei infracţiuni. DNA acuză că spălarea de bani la care a instigat fiica fostului preşedinte s-a făcut inclusiv prin plata unei excursii în Cuba, în anul 2010.
„Deplasarea în Cuba a fost realizată de inculpata Băsescu Ioana și Francesco Giovanni, iar suma retrasă a fost folosită de cei doi pe parcursul excursiei”, se preciează în rechizitoriul DNA.
„Anterior, mai fusesem de 10 ori în Cuba”, precizează Ioana Băsescu. „De zece ori?!”, se miră preşedinta completului. „V-a plăcut, se pare.” „Am avut un contract acolo”, explică Ioana Băsescu.
După ce termină de dat declaraţia, avocaţii şi procurorul de şedinţă pun concluzii în apel.
DNA: „Fugile Elenei Udrea au ţinut procesul pe loc”
Procurorul DNA cere ca toţi inculpaţii din dosar să fie condamnaţi şi invocă decizii ale CJUE care spun că, atunci când există risc de impunitate, instanţele pot lăsa neaplicate deciziile naţionale. Adică, deciziile CCR şi decizia ICCJ care au stabilit că, în perioada iunie 2018 - mai 2022, nu a mai existat nimic în lege care să întrerupă cursul prescripției.
Reprezentantul DNA spune că nu li se poate imputa magistraţilor durata anchetei şi a procesului. „Ancheta din acest dosar complex a durat maxim 2 ani”, spune procurorul. „În 2018, Elena Udrea a fugit în Costa Rica, iar instanţa a fost nevoită să facă comisii rogatorii, pentru a asigura respectarea procedurilor. În 2022, a doua fugă a Elenei Udrea a ţinut din nou procesul pe loc”, explică reprezentantul DNA.
Procurorul solicită majorarea pedepselor spre maxim, invocând gravitatea infracţiunilor, valoarea ridicată a sumelor de bani, „schema infracţională complexă pusă la cale de Elena Udrea, care a fost creierul acestei operaţiuni, de obţinere de fonduri pentru campania lui Traian Băsescu”.
Reprezentantul DNA mai spune că ceilalţi inculpaţi, funcţionari publici, „au urmărit consolidarea propriilor poziţii în aparatul de stat, în eventualitatea în care Traian Băsescu ar fi câştigat alegerile, lucru care s-a şi întâmplat”.
Când s-ar fi prescris faptele
În concluziile lor, avocaţii inculpaţilor au cerut încetarea procesului, pentru că faptele s-au prescris.
În cazul Elenei Udrea, acuzată de comiterea a 7 infracţiuni, prescrierea s-a produs între decembrie 2017 şi decembrie 2019, spune avocatul Veronel Rădulescu. „Calculul e greşit, pentru că se amestecă prevederi din Codul Penal Nou şi din cel vechi”, punctează procurorul DNA.
Elena Udrea se adresează instanţei, prin videoconferinţă, în ultimul ei cuvânt. „Vă rog să constataţi intervenirea prescripţiei”, spune fostul demnitar.
În septembrie anul trecut, Udrea declarase că doreşte continuarea procesului, chiar dacă faptele s-au prescris, „pentru a se stabili nevinovăţia mea, printr-o soluție de achitare”.
Acum, doar Ioana Băsescu şi Gheorghe Nastasia (fost secretar de stat în MDRT) mai cer achitarea.
Instanţa a anunţat că va pronunţa verdictul final pe 16 martie.
Pedepsele date de Curtea de Apel Bucureşti
În martie 2021, în dosarul finanțării ilegale a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2009, Curtea de Apel Bucureşti a condamnat-o pe Elena Udrea la 8 ani de închisoare. Fostul ministru al dezvoltării regionale și turismului e acuzat pentru instigare la luare de mită și spălare de bani.
Ioana Băsescu, inculpată și ea în proces, a primit o pedeapsă de 5 ani de închisoare, pentru instigare la delapidare și instigare la spălare de bani.
Elena Udrea şi Ioana Băsescu sunt acuzate de DNA că au încălcat legea în 2009, atunci când au colectat fonduri pentru campania electorală a lui Traian Băsescu.
Procesul a durat 6 ani
DNA a trimis dosarul în instanță în mai 2017. În rechizitoriul, se arată că „în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală”.
Procurorii spun că „legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela, la acea dată ministru al dezvoltării regionale și turismului. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare".
DNA mai precizează, în actul de acuzare, că remiterea foloaselor infracţionale a fost ascunsă prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă.
musatm000 16.02.2023, 23:21
Cati bani de la amarasteni au furat cele doua doamne...oare nu au nici un fel de remuscari? Multi dintre fostii lor colegi sunt inca activi,inca "lupta" pentru binele romanilor ...
misu50 17.02.2023, 10:45
Am asa niste mari indoieli cand vad numele judecatoarei...Sper ca nu e aia care apare la I'Realitatea...