Violenţa domestică ia amploare. Peste 4.800 de ordine de restricție emise în primele 7 luni ale anului

Referitor la autorii faptelor violente, 4.882 sunt bărbaţi şi 147 sunt femei. Acestora li se adaugă 11 minori, 9 băieţi şi două fete, după cum rezultă din datele transmise de Ministerul Afacerilor Interne într-un răspuns la o interpelare parlamentară.

Numărul victimelor este de 5.431, din care 450 sunt bărbaţi, iar 4.606 sunt femei. Victime minore sunt 170 de băieţi şi 105 fete.

Cele mai multe ordine de protecţie provizorii au fost emise în Bucureşti – 602, Vaslui – 232 și Braşov – 202.

Ce înseamnă violență domestică

Potrivit legii, violenţa domestică se manifestă sub următoarele forme:

• violenţă verbală (limbaj jignitor, brutal, insulte, ameninţări)
• violenţă psihologică (impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod)
• violenţă fizică
• violenţă sexuală
• violenţă economică (interzicerea activităţii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară)
• violenţă socială (impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ sau a locului de muncă)
• violenţă spirituală (subestimarea sau diminuarea importanţei satisfacerii necesităţilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă)
• violenţă cibernetică. 

Recomandări

Imobiliare.ro: Chiria medie a ajuns la 550 de euro pentru un apartament de două camere. Studenții scumpesc piața cu 20%

Violența domestică a luat amploare pe durata carantinei provocate de coronavirus

Pe de altă parte, violența domestică este o veche problemă a societății românești, care atras după sine chiar și o condamnare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relatat Radio Europa Liberă – România.

România a fost condamnată pentru că autoritățile nu au anchetat un caz de violență domestică, pe motiv că “amenințarea nu era suficient de gravă”, iar decizia Curții Europene a Drepturilor Omului a clarificat faptul că cyber-violența este recunoscută în prezent ca un aspect al violenței împotriva femeilor.

Activiștii împotriva violenței asupra femeilor au atras atenția că violența domestică a luat amploare în țările unde a fost impusă carantina din cauza pandemiei de coronavirus.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro