Blocat Pe Frontul Din Ucraina, Vladimir Putin Câștigă Războiul De Acasă: „Societatea Rusă Se Curăță De Liberalism”

După un an de război, nemulțumirile, paranoia și mentalitatea imperialistă care l-au determinat pe președintele Vladimir Putin să declanșeze invazia din Ucraina s-au infiltrat adânc și în viața țării pe care o conduce cu o mână de fier, scrie New York Times.

Este un lucru vizibil în fiecare colțișor al vieții oamenilor obișnuiți din Rusia.

Școlarii colectează cutii de conserve goale pentru a face lumânări pentru soldații din tranșee, în timp ce învață o istorie distorsionată despre rolul mereu pozitiv al țării lor în lume, într-o nouă oră săptămânală impusă de curicula patriotică.

Muzeele și teatrele, care rămăseseră insule de libertate artistică în timpul represiunilor anterioare, s-au trezit că acest statut special li s-a evaporat, iar artiștii care s-au pronunțat împotriva războiului au fost eliminați.

În schimb, noile expoziții organizate de stat au titluri precum „NATOzism” – un joc de cuvinte care încearcă să prezinte alianța militară occidentală drept o amenințare existențială la fel de mare precum cea nazistă din Al Doilea Război Mondial.

Iar multe dintre grupurile de activiști și organizațiile pentru drepturile omului care au apărut în primii 30 de ani ai Rusiei postsovietice și-au încetat brusc activitatea, în timp ce mișcările naționaliste considerate cândva marginale au căpătat forță.

Recomandări

EXCLUSIV. Critici dure de la Kiev la adresa Occidentului: Ni s-au promis noi tipuri de arme în ianuarie și acum ne spun să mai așteptăm câteva luni. Plătim cu viețile soldaților noștri pentru indecizia Vestului

Într-un moment în care invazia Rusiei în Ucraina împlinește un an, bilanțul Moscovei nu este tocmai pozitiv: armata rusă a suferit eșec după eșec, rămânând departe de obiectivul său de a prelua controlul asupra țării pe care a atacat-o.

Dar acasă, unde a întâmpinat puțină rezistență, acest an de război i-a permis lui Putin să remodeleze țara după chipul său, scrie cotidianul american.

„Societatea rusă se curăță de liberalism”

„Liberalismul din Rusia a murit pentru totdeauna, slavă Domnului”, a concluzionat Konstantin Malofeiev, un oligarh rus conservator, într-o discuție cu New York Times. „Cu cât durează mai mult acest război, cu atât mai mult se curăță societatea rusă de liberalism și de otrava occidentală”, a adăugat el.

Iar faptul că invazia din Ucraina s-a prelungit timp de un an a făcut ca transformarea Rusiei să fie mult mai profundă, a spus Malofeiev. „Dacă Blitzkriegul ar fi reușit, nimic nu s-ar fi schimbat”, a subliniat oligarhul.

Poziția acestui oligarh este emblematică pentru situația în care se află societatea rusă acum. Timp de ani de zile, Kremlinul a încercat să îl țină la distanță pe Malofeiev, chiar într-o perioadă în care acesta îi finanța pe separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei.

Recomandări

Interviu cu un psihoterapeut despre consumul de droguri la elevi: „Prevenirea nu se face cu polițiști la clasă. Asta este o chestiune care slujește doar politicienilor și șefilor de instituție”

Oligarhul era unul dintre cei care cereau ca Rusia să fie reformată într-un imperiu al „valorilor tradiționale”, liber de influența occidentală.

Situația s-a schimbat după invazie, când Putin a început să folosească „valorile tradiționale” ca pe un instrument de mobilizare a rușilor împotriva Occidentului.

Cel mai important, a explicat chiar Malofeiev, este că liberalii din Rusia fie au fost reduși la tăcere, fie au fugit din țară, în timp ce companiile occidentale au plecat de bunăvoie.

Această schimbare a fost evidențiată miercurea trecută, la un eveniment la care au participat unii dintre cei mai proeminenți activiști pentru drepturile omului care au rămas în Rusia.

Este vorba despre Centrul Saharov, un centru liberal al drepturilor omului, care și-a deschis ultima expoziție înainte de a fi forțat să se închidă, în temeiul unei noi legi.

Președintele centrului, Viaceslav Bahmin, cândva un disident sovietic, a declarat mulțimii adunate că „ceea ce nu ne-am fi putut imagina acum doi ani sau chiar acum un an se întâmplă astăzi”.

„A fost construit un nou sistem de valori”, a declarat și Aleksandr Daniel, un expert în disidența sovietică. „Valori publice brutale și arhaice”, a concluzionat el, citat de New York Times.

Recomandări

INVESTIGAȚIE LIBERTATEA – DER SPIEGEL. Cum a ajuns în plasament la o familie din România un copil-problemă din Germania, care apoi a omorât o femeie din Mediaș

Un discurs dominant

Cu doar un an în urmă, într-un moment în care Washingtonul avertiza asupra unei invazii iminente, majoritatea rușilor respingeau posibilitatea războiului.

Putin se recomanda drept un președinte iubitor de pace, care nu ar ataca niciodată o altă țară. Așa că, după ce invazia a început – uimindu-i pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori ai președintelui – Kremlinul s-a grăbit să își ajusteze propaganda, pentru a-și justifica războiul.

Occidentul a fost cel care a intrat în război împotriva Rusiei, sprijinindu-i pe „naziștii” care au preluat puterea în Ucraina în 2014, a explicat Kremlinul, iar scopul „operațiunii militare speciale” a lui Putin este acela de a pune capăt războiului pe care Occidentul îl începuse.

Într-o serie de discursuri menite să-i consolideze sprijinul intern, Putin a prezentat invazia ca pe un război aproape sfânt, crucial pentru însăși identitatea Rusiei. Moscova, a susținut președintele, luptă pentru a împiedica Occidentul să îi impună normele sale liberale, precum homosexualitatea.

Întreaga forță a statului rus a fost folosită pentru a răspândi și a impune acest mesaj.

Canalele naționale de televiziune, toate controlate de Kremlin, au renunțat la programele de divertisment în favoarea știrilor și a talk-show-urilor politice.

Școlile au fost îndrumate să adauge o ceremonie regulată de înălțare a drapelului și să ofere elevilor educație „patriotică”.

Iar poliția a vânat oameni pentru infracțiuni precum banalele postări antirăzboi de pe Facebook, contribuind la exilul a sute de mii de ruși, care s-au refugiat în afara țării.

Tragedia este împinsă la periferie

„Societatea, în general, a luat-o razna”, a declarat pentru New York Times Serghei Cernișov, care conduce un liceu privat în orașul siberian Novosibirsk. „Au răsturnat ideile de bine și rău”, a spus el.

Cernișov, unul dintre puținii directori de școală care s-a pronunțat împotriva războiului, a explicat că povestea soldaților ruși care luptă pentru apărarea națiunii lor a fost atât de ușor de digerat, încât o mare parte a societății a ajuns să o creadă cu adevărat, mai ales că mesajul se îmbina perfect cu unul dintre cele mai evocatoare capitole emoționale din istoria Rusiei – victoria națiunii lor în cel de Al Doilea Război Mondial.

O campanie națională care îndeamnă copiii să facă lumânări pentru soldați a devenit atât de populară, a spus el, încât oricine o pune la îndoială într-un grup de chat din școală ar putea fi numit „nazist și complice al Occidentului”.

În același timp, a explicat el, pentru cei care nu au un membru al familiei plecat pe front în Ucraina, viața de zi cu zi s-a schimbat destul de puțin, ceea ce a ascuns sau a atenuat costurile războiului.

Oficialii occidentali estimează că cel puțin 200.000 de ruși au fost uciși sau răniți în Ucraina, un bilanț mult mai ridicat decât cel estimat de analiști la începutul războiului.

În acest timp, economia a avut de suferit mult mai puțin decât au prezis experții, așa că, în ciuda sancțiunilor occidentale, calitatea vieții rușilor obișnuiți nu a scăzut simțitor.

„Una dintre cele mai înspăimântătoare observații este că, în cea mai mare parte, nimic nu s-a schimbat pentru oameni”, a spus Cernișov. „Această tragedie este împinsă la periferie”, a adăugat el.

„Ce este NATOzismul”

În Moscova, noua ideologie de război a lui Putin este expusă în mod explicit la Muzeul Victoriei – un vast complex expozițional dedicat celui de-Al Doilea Război Mondial.

O nouă expoziție, spre exemplu, „NATOzismul”, declară că „scopul creării Alianței Nord-Atlantice a fost acela de a obține dominația mondială”.

O alta, intitulată „Nazismul cotidian”, include artefacte ale Batalionului Azov din Ucraina, unitatea militară care are legături cu extrema dreaptă – o dovadă, în opinia Moscovei, a afirmației că Ucraina comite un „genocid” împotriva rușilor.

Elevii vin în mod frecvent în vizită la acest muzeu și sunt, de altfel, una dintre țintele propagandei.

O tânără vizitatoare care a vorbit cu jurnaliștii New York Times s-a declarat tulburată de comportamentul ucrainenilor, așa cum a fost prezentat el de propaganda rusă.

„A fost înspăimântător, înfiorător și îngrozitor. Nu ar trebui să fie așa”, a spus tânăra, care și-a arătat sprijinul pentru invazia din Ucraina.

„Toată lumea este pur și simplu strivită pe asfalt”

Felul în care a fost explicat conflictul i-a ajutat pe oameni să se acomodeze cu el, a declarat Denis Volkov, directorul Centrului Levada, un institut independent de sondaje din Moscova.

„Occidentul este împotriva noastră. Aici sunt soldații noștri, acolo sunt soldații inamici și, în acest cadru, trebuie să iei partea cuiva”, a explicat el, pe scurt, strategia de comunicare a Kremlinului.

În orice caz, oamenii au fost ajutați să ia decizia. La câteva săptămâni după ce și-a lansat invazia, Putin a declarat că Rusia se confruntă cu o foarte necesară „autopurificare a societății”.

În același timp, Moscova s-a declarat neafectată de retragerea companiilor occidentale. Plecarea acestora oferă „oportunități unice de dezvoltare” pentru companiile rusești, a spus Putin.

Dar în Habarovsk, un oraș situat la granița cu China în Orientul Îndepărtat al Rusiei, Vitali Blajevici, un profesor de engleză din localitate, spune acum că localnicilor le lipsesc mărcile occidentale precum H&M.

În ceea ce privește războiul, a continuat profesorul, emoția dominantă a fost una de acceptare pasivă și de speranță că lucrurile se vor termina curând. „Oamenii sunt nostalgici pentru ceea ce s-au dovedit a fi fost vremurile bune”, a spus el.

Blajevici a predat la o universitate de stat din Habarovsk până când a fost forțat să demisioneze, a spus el, pentru că l-a criticat pe Putin într-un interviu pe YouTube cu Radio Liberty, postul de știri în limba rusă finanțat de americani.

Erau genul de comentarii care probabil ar fi fost tolerate înainte de război. Acum, a spus el, reprimarea disidenței este „ca un compresor”. „Toată lumea este pur și simplu strivită pe asfalt”.

„Nu poți interzice oamenilor să gândească”

Malofeiev, oligarhul conservator, a declarat că Rusia mai are nevoie de încă un an „pentru ca societatea să se curețe complet”. El a spus că orice altceva în afara unei „victorii” în Ucraina, însoțită de o paradă la Kiev, ar putea încă să anuleze unele dintre transformările din ultimul an.

„Dacă există o încetare a focului în cursul primăverii”, a spus el, „atunci este posibilă o anumită revenire liberală”.

La Moscova, la evenimentul de adio de la Centrul Saharov, unii dintre participanții mai în vârstă au remarcat însă că în istoria Rusiei, o reprimare a disidenței nu este ceva nou.

Ian Racinski, președintele Memorial, o altă organizație forțată să se desființeze, a declarat că sovieticii au interzis atât de multe „încât nu a mai rămas nimic de interzis”.

„Dar nu poți interzice oamenilor să gândească”, a spus tot el. „Ceea ce fac autoritățile astăzi nu le garantează longevitatea”, a avertizat Racinski.

GSP.RO

S-a despărțit de iubit după întoarcerea de la America Express, iar acum e îndrăgostită din nou. Ce spune vedeta despre cel care a cucerit-o

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii (1)

Gandalf_the_Grey • 21.02.2023, 06:32

little Stalin își continuă netulburat munca de distrugere a propriei țări. Mai are puțin și termină - nu Occidentul colectiv, nu Statele Uimite (sic!) fac lucrurile „de înaltă calitate” din Bolșevicia, toată treaba o face neo-țarul lor, sprijinit de ciracii lui. RIP!