„Nu avem un număr infinit de băieți. Cineva trebuie să-i înlocuiască”, spune Danîlo, în vârstă de 18 ani.
În cealaltă parte a orașului, un tânăr de 28 de ani se uită la pereții adăpostului său. El trăiește izolat de când a scăpat de recrutare, în februarie. La începutul războiului, Ivan strângea bani pentru armată. Acum, palid din cauza lipsei de soare, este pesimit în privința unei Ucraine independente. El este unul dintre cei aproximativ 300.000 de bărbați ucraineni care au fugit de război.
Cele două situații descriu două războaie diferite: unul în care Ucraina începe să obțină un avantaj în fața Rusiei și altul în care încă se luptă. Linia frontului se stabilizează, Europa ajută, iar Ucraina își conturează un rol de putere de apărare, în special datorită tehnologiei dronelor de care lumea are mare nevoie. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu exclude ideea unui război prelungit până la destabilizarea Rusiei, care se confruntă acum cu rafinării în flăcări și o economie de război afectată de inflație.
Ucraina a realizat ceva extraordinar doar prin faptul că a rămas suverană. Dar supraviețuirea nu înseamnă neapărat o victorie. Rămân întrebări serioase cu privire la rezervele sale de oameni și resurse, dar și cu privire la ce tip de țară poate rezulata din acest război care pare deocamdată să nu aibă un final.
Războiul pe care Ucraina îl câștigă
Conform tuturor parametrilor convenționali, Ucraina ar fi trebuit să piardă deja războiul. Și totuși, Ucraina a rezistat și chiar a reușit să pună în mare dificultate un agresor mult mai puternic pe hârtie, cu o populație de 4,5 ori mai numeroasă, cu o suprafață de 28 de ori mai mare și cu o economie de 12 ori mai mare. Reușitele au necesitat ingeniozitate militară, socială, economică și, ocazional, politică.
Veștile sosite acum de pe linia frontului sunt promițătoare, chiar mai promițătoare decât în ultimii ani. Luptele sunt aprige, dar comandanții ucraineni cred că forțele lor conduse de drone au găsit o formulă pentru a zădărnici ofensiva terestră a invadatorilor liderului rus Vladimir Putin. Timp de câteva luni, ucrainenii au scos din lupte mai multe trupe inamice decât poate recruta Kremlinul. Rusia s-a văzut nevoită să reducă la doar zece zile antrenamentul pentru presupusele sale unități aeropurtate de elită. Ucraina ucide sau rănește grav, în medie, 35.000 de soldați ruși pe lună. Ținta este de 50.000 – plafonul capacității de antrenament a Rusiei și punctul, speră ucrainenii, la care aritmetica lui Putin se va prăbuși.
Rusia continuă să arunce cadavre în cuptor, dar cu rezultate tot mai mici. A întârziat deja cu doi ani, față de calendarul stabilit, în cucerirea întregii regiuni ucrainene Donbas, principalul obiectiv politic al lui Vladimir Putin.
Generalul de brigadă Pavlo Palisa, în prezent consilier prezidențial, spune că Putin le-a ordonat generarilor săi să cucerească Donbasul până în toamnă. El respinge un astfel de scenariu: „Avem avantaj în profesionalism, viteză, tehnologie și moral”.
Eficiența arătată de raziile ucrainene cu drone este crucială. Atacurile cu rază medie de acțiune fac ravagii pe liniile de aprovizionare ale armatei ruse, în timp ce cele cu rază lungă de acțiune lovesc ținte strategice, de la instalații petroliere la fabrici de armament, uneori la peste 1.000 de kilometri în interiorul Rusiei. Statele Unite continuă să furnizeze informații critice, în pofida relației tensionate dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski.
În timp ce 95 la sută din sistemele cu rază lungă de acțiune sunt proiectate și construite pe plan local, armata ucrainean culege roadele pe câmpul de luptă. Această producție înlesnește campania metodică de distrugere a radarelor și a apărării aeriene rusești, care nu pot fi înlocuite rapid.
Evhen Karas, comandantul Regimentului 413, subliniază că lovirea unor astfel de ținte este acum „de trei ori mai ușoară” decât înainte. Unitatea sa a condus mai multe operațiuni importante, inclusiv împotriva Silicon El, un producător de microcipuri pentru rachetele balistice rusești. El prezice că apărarea aeriană a Rusia va intra în criză până în toamnă. Până atunci, producția internă de balistică a Ucrainei ar trebui să fie în plină desfășurare, provocând frică și jenă în adâncul Rusiei. „Războiul nu este un pat de trandafiri pentru Ucraina, dar merge mult mai rău pentru Rusia și va fi și mai greu”, afirmă el.
Între timp, în Europa, elitele politice își dau seama din ce în ce mai mult că securitatea continentului este legată de rezistența Ucrainei – cel puțin până când armatele europene vor fi într-o formă mai bună.
Costul războiului
În pofida promisiunilor oferite de aceste evoluții, un război purtat în mare parte pe teritoriul ucrainean afectează grav țara. Infrastructura critică se uzează. Apărarea aeriană, în special cea antibalistică, este periculos de slabă. Dronele rusești FPV subminează viața civililor în orașele din apropierea frontului, cum ar fi Herson, Zaporojie și Harkov.
În această iarnă, Kievul a fost aproape de o pană de curent completă. În februarie, sistemul era la doar un atac de colaps, spun surse din interior. Luminile au rămas aprinse datorită curajului lucrătorilor din serviciile de urgență. Economia, stimulată de sectorul de apărare în expansiune, a funcționat cât de bine a putut, având în vedere dificultățile. Forța de muncă a Ucrainei, de exemplu, a scăzut de la 17 milioane înainte de război la aproximativ 12 milioane. Dar întreruperile de curent au redus creșterea PIB-ului cu aproximativ 2,5 puncte procentuale în acest an. Acum este prognozată la 1,5%.
Taras Șmut, un activist care consiliază uneori Ministerul ucrainean al Apărării, spune că acum își face mai multe griji pentru energie decât pentru linia frontului. Oamenii sunt obosiți, dar moralul nu se deteriorează. O pregătire inadecvată pentru anul care urmează ar putea testa acest lucru. „Războaiele nu sunt purtate de armate, ci de societăți. Dacă încrederea în capacitatea noastră de a rezista războiului se prăbușește, la fel se va prăbuși și voința de a lupta”, explică Șmut.
O societate fracturată în trei tabere
Un sondaj nepublicat privind starea de spirit a ucrainenilor, comandat de un ONG american, a constatat că societatea se fracturează în trei tabere: patrioții (46%), moderații sceptici (36%) și demotivații (18%). Principalii factori ai scepticismului nu sunt trauma sau epuizarea, ci percepțiile precum că o bună parte a elitei ar fi coruptă și neîncrederea în instituții.
Nedreptățile percepute în privința recrutării sensibilizează mulți oameni. Deficitul de soldați este mai puțin acut decât înainte, în condițiile în care armata ucraineană și-a atins în mare măsură obiectivele de recrutare în ultimul an. Pe câmpul de luptă modern, doar o mică parte dintre soldați ajung la un moment dat în contact cu inamicul; șase oameni pot deține controlul asupra unei fâșii de 5 kilometri. Însă pentru puținii ghinioniști aflați în zona de recrutare este vorba adesea o posibilă călătorie fără întoarcere. Teama de desfășurări în prima linie a afectat voința de a servi în armată.
Ministrul ucrainean al Apărării, Mîhailo Fedorov, și-a propus să recruteze mai mulți oameni cu promisiunea unor salarii mai mari în prima linie. Deocamdată, recrutarea forțată este norma. Ivan, fugarul care trăiește acum izolat în apartamentul său din Kiev, a fost înghesuit într-o dubă în timpul unei plimbări pe o alee din capitala Ucrainei. La fel ca aproximativ 30% dintre noii recruți, el a fugit în timpul antrenamentului, în cazul său după ce a plătit o mită de 10.000 de dolari. Acum rareori își părăsește apartamentul și niciodată fără un tub de spray cu piper. În Odessa și Dnipro, unde campaniile de recrutare au fost printre cele mai dure, o parte semnificativă a bărbaților cu vârste de recrutare s-a ascuns.
Politica internă reprezintă un risc considerabil pentru perspectivele țării. La începutul războiului, unitatea națională era aproape completă. De atunci, presiunile din timpul războiului și scandalurile de corupție au redeschis diviziunile și chiar au provocat primele proteste sub legea marțială.
În pofida curajului și agilității diplomatice a lui Zelenski, președintele ucrainean merge pe linii fine. În loc să îmbrățișeze un guvern deschis tuturor talentelor, spun sursele din interior, el a alunecat într-un stil de guvernare din ce în ce mai detașat și bizantin. „Zelenski nu tolerează oamenii puternici”, se plânge un ofițer superior dintr-un serviciu de informații.
Încă doi-trei ani de lupte
Pentru o scurtă perioadă la începutul acestui an, discuțiile de pace mediate de administrația Trump păreau că ar putea duce la un acord dificil în care Ucraina s-ar fi retras din Donbas în schimbul unor garanții de securitate dubioase. Putin nu a aprobat niciodată o propunere concretă, iar ideea nu mai este luată în considerare în mod serios. Pe 22 mai, America a declarat că își încheie rolul în discuții. Unii oficiali cred că negocierile ar putea fi reluate în această vară. Cel mai probabil însă luptele vor continua până când una dintre părți va ceda.
Punctul de cădere a Rusiei este greu de anticipat. Unele slăbiciuni sunt vizibile: disidența crescândă și o economie în stagnare, afectată de sancțiuni și atacuri ucrainene. Bugetul statului rus, inclusiv de război, a fost salvat de războiul din Iran. Scumpirea petrolului va aduce o sumă neașteptată de 60 de miliarde de dolari în 2026. Dar nu este clar cât va dura acest lucru. „Am devenit foarte asemănători, deși riscurile noastre sunt diferite”, spune un diplomat ucrainean. El face o paralelă cu prăbușirea Germaniei în 1918, după ofensiva promițătoare de primăvară.
Surse guvernamentale spun că Zelenski a dat un ordin de pregătiri pentru încă doi-trei ani de război. Administrația Prezidențială a Ucrainei a respins această dezvăluire, subliniind că este o „veche farsă” despre care s-a vorbit deja.
Nu există niciun motiv convingător pentru care Ucraina să nu poate continua să lupte, chiar și pentru o perioadă de trei ani. Ucraina va supraviețui, deși pătată de militarism și unele acte de corupție din timpul războiului. Pentru unii ucraineni, acest lucru nu este suficient. „Pentru ce luptăm dacă nu suntem mai buni decât Rusia, ci doar înghesuim oamenii în dube?”, se întreabă Ivan.
Totuși, majoritatea ucrainenilor sunt mai optimiști decât el. Ucraina postbelică va fi probabil o democrație deteriorată, dar funcțională, precum și o nouă putere de nivel mediu: mai săracă, traumatizată, dar încrezătoare în identitatea sa. „Oricât de proaste ar părea lucrurile, le vom face să funcționeze. Am acest sentiment ciudat, această încredere, că, nu știu, Dumnezeu iubește Ucraina”, conchide sursa din serviciile de informații.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_61b8cb094cff07a6a3035f71dcc627f2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_9739f56ccd6915d330bf23ac4ca8cd6b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b9d9795839c095b3712075ab590952ed.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_9edcc9adb3242f667351a7a6c0e4c830.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_e2dc9ebbe64267a518ed88a0aa1e8d74.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_747901c961bf03ef6c661387a0ffbd0a.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_818395ef21482e03d3cac38293c51799.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_6b7d944ad8a6910c80d6abf02190370b.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_75266d996ee86e2fb37f6d70564e11dd.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_3083fc4acb91eb62cd948b0d0ae4a4ba.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_470dcc65778cc5b50b804af164a65502.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_86304c9220e533779ee4353343ab1543.webp)
Monden
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_294845876b661b88f23939d47b4203eb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_8b6cfce22130f44dde75ae07ef610410.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_ac6d4bae55b2caadc23f59ee04939497.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_df4c2253ea6dd1db630aeb9271583a9f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_cdc405878774fb05c48bf5542371db33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_f4d0cea5dc1ab7f559ca78629fc1ed6e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_b5ee6eb7bfdf32de0d0cfa3689a823b6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_ece7aeefbb9497ca2d822d6f158b3d9f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_d970b3b96d1c31ebd4ba45f320806349.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_36909b0c8d06d1c07c1a5eae7e8992c2.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_6ede3c36c7273abb38b952f63c2ffcb8.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_cff08b0fed473b4ca5ab6c0545dca64c.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_bd74452ed8aa91f22f90762fa50bdd9c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_c67cd0c73fff706e700bb9ffa39b33f3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/tigari-electronice-birou.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/sofer-contrasens-26-mai-2026-a1-deva-sebes.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/vladimir-draghia-main.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/lia-bugnar-si-anghel-damian.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_11f9338ff5c8a5bf7f5ecf195405739e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_5766eca59a98a4a3f76dd43969feade8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/ilie-bolojan-7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/nicusor-dan-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/bulgaria.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/ceti-ceai-ceainic-chisea-zahar.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/spital-profimedia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/timon-din-atena.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/medici-chirurgi-operatie.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/ce-este-ebola-cum-se-transmite-simptome-tratament-preventie.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/de-ce-se-aude-un-bazait-in-prize-sau-intrerupatoare.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/usa-cuptorului.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/tinte-blugi-buzunare.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/medic-foloseste-droguri-in-spital.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/haine.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/doctor-profesor-politist.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/programul-care-promitea-intabularea-gratuita-a-tuturor-terenurilor-si-cladirilor-din-romania-s-a-transformat-intr-un-mare-esec-administrativ--foto-profimedia-e1779347605725.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/psd-id262548-inquam-photos-george-calin-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/motiune-de-cenzura-pentru-caderea-guvernului-bolojan-05-05-2026-foto-vlad-chirea-104-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/fosti-sefi-dna-retinuti.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/donald-trump-pumn-gettyimages.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.