Vom rămâne fără pârtii până la finalul secolului, avertizează climatologii. Cel mai negru scenariu: doar o lună pe an cu zăpadă pe Valea Prahovei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Din cauza schimbărilor climatice și a creșterii emisiilor de carbon, numărul de zile cu zăpadă dintr-un an va scădea atât de mult, încât, până la sfârșitul secolului XXI, România va rămâne fără pârtii la munte, arată o analiză Infoclima.
Cuprins:
Numărul de zile cu temperaturi scăzute în România este deja în continuă scădere încă de la începutul anilor 2000, în timp ce numărul de zile cu temperaturi ridicate crește, notează Bogdan Antonescu, expert în fizica atmosferei și în climatologie, în articolul său publicat pe platforma Infoclima. Acesta a analizat datele furnizate de Copernicus, programul de observare a Pământului al Uniunii Europene.
Spre finalul anilor 2100, numărul de zile înzăpezite va ajunge la 25, în zona Prahovei, și cel mult 53, în zona Sucevei. Spre comparație, în perioada 1981-2005, numărul de zile cu strat de zăpadă a fost între 93 (Prahova) și 124 (Suceava).
De ce dispare zăpada?
Până la România, problema este una globală. Peste tot în lume, stratul de zăpadă care acoperă zonele muntoase de altitudine joasă se tot subțiază, iar cantitatea de zăpadă nouă acumulată este în scădere. O arată un raport al Grupului interguvernamental de experți în evoluția climei (Intergovernmental Panel on Climate Change - IPCC) al Organizației Națiunilor Unite, citat de Infoclima.
Trendul descendent a pornit pe la mijlocul secolului XX. Durata perioadei cu zăpadă a scăzut, în medie, cu 5 zile per decadă, însă în unele zone muntoase, scăderea a fost de până la 10 zile, scrie Infoclima. De vină este, în mare, creșterea precipitațiilor sub formă de ploaie și a temperaturilor medii. Un alt factor cu impact este dat de cenușă și de reziduurile de la arderile de biomasă din zonele de munte din Asia și America de Sud, depozitate din atmosferă asupra stratului de zăpadă.
Fără olimpiadă de iarnă, fără pârtii, fără sanie
IPCC estimează patru posibile scenarii în legătură cu evoluția concentrației emisiilor de carbon, de la cel mai optimist la cel mai pesimist:
- scenariul 1: emisiile de CO2 descresc și ajung la 0 în 2100;
- scenariul 2: emisiile ating cotele maxime în 2040, apoi descresc încet;
- scenariul 3: emisiile ajung la cote maxime în 2080 și încep apoi să scadă;
- scenariul 4, cel mai pesimist: emisiile continuă să crească pe tot parcursul secolului XXI.
Indiferent de scenariu, grosimea stratului de zăpadă se va reduce oricum. Astfel, în scenariul cel mai negru, dacă schimbările climatice se vor intensifica, grosimea stratului de zăpadă se va reduce cu 90%. Scenariul optimist prevede o reducere de până la 40%.
Spre exemplu, explică Bogdan Antonescu în Infoclima, în Alpi sau în Anzii Subtropicali, stratul de zăpadă va scădea în medie cu 25% în viitorul apropiat, anii 2031-2050.
Ce înseamnă asta, concret? Dacă dispare zăpada, nu se va mai putea schia, nu vor mai putea fi făcute plimbări cu sania sau cu snowmobilul. Va fi greu de găsit o locație pentru olimpiada de iarnă. Doar 13 din 21 de locații în care s-au desfășurat ultimele Jocuri Olimpice de iarnă vor mai putea găzdui o nouă ediție, notează Infoclima, citând un studiu recent. Iar producerea zăpezii artificiale va deveni costisitoare tocmai din cauza creșterii temperaturilor medii și reducerii stratului de zăpadă naturală.
România este în aceste scenarii
În România, numărul de zile înzăpezite, adică cu un strat de zăpadă mai mare de 5 centimetri în zonele muntoase, va fi de cel mult 53, în zona Sucevei, până la finalul acestui secol. Asta ar urma să se întâmple în cel mai pesimist scenariu dat de IPCC.
În al doilea scenariu, cel mai moderat, stratul de zăpadă s-ar menține între 60 și 100 de zile. Mai mult decât în ultimul scenariu, dar tot cu vreo 20 de zile mai puțin decât în perioada 1986-2005.
Această comparație arată necesitatea limitării emisiilor globale de carbon pentru a menține creșterea temperaturilor în limite rezonabile, care nu destabilizează complet sistemele globaleBogdan Antonescu, fizician, în Infoclima:
Reducerea perioadei cu zăpadă coincide cu modificarea temperaturilor anuale. În timp ce numărul de zile cu temperaturi scăzute scade, crește numărul zilelor cu temperaturi ridicate.
Stațiunile să se adapteze la un turism care nu se bazează pe zăpadă
Dacă trendul se va menține așa, iar autoritățile nu vor lua măsuri pentru reducerea emisiilor de CO2, stațiunile de la munte vor rămâne fără principalul element de turism: sporturile de iarnă. Cu toate că o bună strategie este producția de zăpadă artificială, măsura nu este o soluție pe termen lung, arată Infoclima. Presupune costuri mari, atât de producere, cât și de operare, și nici nu reduce semnificativ riscurile economice cu care se vor confrunta localitățile de la munte, inclusiv cele din Carpații românești.
Comunitățile locale și autoritățile trebuie să se readapteze în viitor la activități ce nu țin de zăpadă. Să dea schiurile și sania pe drumeții și mountain biking sau festivaluri și evenimente.
„În România avem multiple zone care înregistrează venituri importante de pe urma sporturilor de iarnă și care vor fi clar afectate de evoluțiile climatice”, notează Infoclima. „Strategiile trebuie discutate și implementate atât la nivel național, cât și cu implicarea directă a actorilor locali, pentru a asigura o tranziție cât mai simplă către un model sustenabil, asigurând, acolo unde va fi posibil, continuarea activităților de iarnă”.
seaman651 29.12.2022, 21:16
Si uite-asa scapa guvernantii de necesitatea unui drum mai de doamne-ajuta pe Valea Prahovei. Ce sa facem cu autostrada, daca n-avem partii?
IleanaN 30.12.2022, 17:49
Zăpada nu dispare, ci se muta in SUA, unde a nins până în Florida .... Ce să-i faci, schimbări climatice, nu gluma :)))
IleanaN 30.12.2022, 17:51
Zăpada nu dispare, ci se muta in SUA ! Si Pământul asta, nu este "corect politic", ce să-i faci !!