Aritmetica parlamentară înainte de moțiunea de cenzură împotriva guvernului Bolojan. Cum ar putea fi împărțite voturile

 Loading ...

Cine va decide soarta Guvernului Bolojan

Criza politică din România a început în 20 aprilie 2026, odată cu evenimentul organizat de PSD la Palatul Parlamentului intitulat „Momentul Adevărului”, un referendum intern unde social-democrații au votat retragerea sprijinului pentru premierul liberal Ilie Bolojan. Pe 28 aprilie, George Simion a anunțat că s-au strâns 253 de semnături pentru moţiunea de cenzură și că nu are emoții că nu va trece de Parlament. Ulterior, președintele AUR a spus că moțiunea a fost depusă și că s-au strâns 253 de semnături.

În România, o moțiune de cenzură este adoptată doar dacă obține majoritatea absolută a parlamentarilor. În total, avem 463 de parlamentari. Astfel, ca moțiunea de cenzură PSD-AUR, împotriva Guvernului Bolojan, să treacă este nevoie de 233 de voturi „pentru”.

Dacă acest număr este atins, Executivul este demis automat.

Aseară, prim-vicepreşedintele PNL, Ciprian Ciucu, a declarat că soarta Guvernului la moţiunea de cenzură de marţi se joacă şi că lipsesc între cinci şi zece voturi ca această moţiune să nu treacă. 

„În acest moment, se joacă. Cred că lipsesc vreo 5-10 voturi ca să nu treacă. Nu pot să vă zic cu siguranță pentru că eu, personal, nu am participat la nicio discuție. Există și posibilitatea să vedem și-n alte părți, adică de ambele părți, să vedem dezertări”, a spus Ciucu.

Potrivit unor surse politice, liberalii au mobilizat trei echipe de negociere care au discutat cu parlamentari, inclusiv cei care au semnat moțiunea, pentru a-i convinge să nu voteze pentru demiterea Executivului.

Aritmetica din Parlament înainte de moțiune

Ultimele calcule matematice din Parlamentul României pentru criza politică arată că este nevoie de votul a 233 de senatori şi deputaţi pentru ca moţiunea de cenzură să fie adoptată, adică jumătate plus unul din totalul parlamentarilor. Partidele pe care AUR susține că se bazează (PACE, POT, SOS România și neafiliații) adună 44 de voturi la Camera Deputaților și 18 la Senat, totalizând 152 de voturi.

Acestea sunt suficiente pentru inițierea moțiunii, dar insuficiente pentru demiterea Guvernului Bolojan, fiind necesare încă 80 de voturi.

De cealaltă parte, PSD are 130 de voturi. Deși majoritatea absolută ar necesita încă 102 voturi, chiar și cu sprijinul POT, SOS România și al altor parlamentari neafiliați, partidul nu depășește pragul de 198 de voturi. Astfel, social-democrații ar mai avea nevoie de 34 de voturi pentru a înlătura Executivul condus de Bolojan. De cealaltă parte, prim-ministrul dispune de doar 181 de voturi: 130 din Camera Deputaților (51 PNL, 40 USR, 22 UDMR, 17 minorități) și 51 din Senat (22 PNL, 19 USR, 10 UDMR). Premierului îi lipsesc astfel 51 de voturi pentru a-și asigura funcția.

Concret, fiecare partid are următorul număr de parlamentari:

• PSD – 129 de deputați și senatori;
• AUR – 90;
• PNL – 73;
• USR – 59;
• UDMR – 32;
• Minorități – 17 deputați;
• SOS România – 15 deputați;
• POT – 14 deputați;
• PACE Întâi România – 12 senatori;
• Neafiliați – 22. 

Parlamentarii traseiști au complicat calculele politice

De la începutul actualei legislaturi, migrarea parlamentarilor între partide a complicat calculele politice. Partidul Social Democrat a fost cel mai activ, reușind să atragă 8 deputați și un senator de la alte formațiuni. În schimb, AUR a pierdut trei deputați și a câștigat doar doi, iar PNL a atras doi deputați fără a pierde vreunul. Un exemplu recent de migrare este cel al deputatului PSD Emanoil Neagu, care a trecut la PNL, nemulțumit de direcția partidului său.

De asemenea, grupul parlamentar „Uniți pentru România” a fost format pe 23 aprilie de 10 foști membri ai Partidului Oamenilor Tineri, dar nu și-a declarat încă sprijinul pentru vreo tabără.

Schimbările din structura grupurilor parlamentare sunt următoarele:

Camera Deputaților

• PSD: 94 membri (+8 față de alegeri)
• AUR: 62 membri (-1 față de alegeri)
• PNL: 51 membri (+2 față de alegeri)
• USR: 40 membri (fără schimbări)
• UDMR: 22 membri (fără schimbări)
• Minorități: 17 membri (fără schimbări)
• SOS România: 15 membri (-13 față de alegeri)
• POT: 16 membri (-11 față de alegeri)
• Neafiliați: 13 membri

Senat

• PSD: 36 membri (+1 față de alegeri)
• AUR: 28 membri (fără schimbări)
• PNL: 22 membri (fără schimbări)
• USR: 19 membri (fără schimbări)
• PACE: 12 membri (format din foști membri ai POT și SOS România)
• UDMR: 10 membri (fără schimbări)
• Neafiliați: 6 membri

Ce se întâmplă dacă trece moțiunea de cenzură

După începerea discutării moţiunii, deputaţii şi senatorii nu îşi mai pot retrage semnăturile. Dezbaterea se încheie prin votarea acesteia în plen. În cazul în care moţiunea adună voturile majorităţii, premierul este obligat să înainteze imediat demisia Guvernului către preşedintele ţării.

În acel moment, încep demersurile obişnuite pentru formarea unui nou Guvern. Preşedintele cheamă partidele parlamentare la consultări, unde sunt prezentate proprunerile de premier.

Dacă o majoritate se conturează în urma acelor discuţii, preşedintele anunţă numele premierului propus, care are 10 zile la dispoziţie să vină în faţa Parlamentului cu un Cabinet şi să ceară votul de încredere al senatorilor şi deputaţilor. Potrivit Constituţiei, dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură.

Până în luna februarie 2020, Parlamentul României a “demis” trei guverne prin moțiune de cenzură. În doar două cazuri, însă, a fost un demers reuşit al Opoziţiei. Precedentul a fost în 2009, când Guvernul Emil Boc 2 a căzut în urma votului parlamentarilor. A urmat Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu patru ani mai târziu, în 2012. A treia moţiune de cenzură a fost una atipică. S-a întâmplat în 2017, atunci când Guvernul Grindeanu a fost demis de Parlament, cu voturile majorităţii PSD. A fost singurul caz în care Puterea şi-a demis propriul Guvern, pentru a înlocui un premier.

Cel mai lung mandat de prim-ministru a fost deținut de Nicolae Văcăroiu – 4 ani și 22 de zile (19 noiembrie 1992-11 decembrie 1996). Adrian Năstase şi Călin Popescu-Tăriceanu au avut amândoi mandate de 4 ani fără 7 zile. Cel mai scurt mandat l-a avut Mihai Răzvan Ungureanu – doar 88 de zile (9 februarie 2012–7 mai 2012), urmat de Sorin Grindeanu (177 de zile) şi Mihai Tudose (201 zile).

Dacă moțiunea de mâine va trece, Ilie Bolojan ar fi al optulea premier de după Revoluţie demis prin această procedură guvernamentală.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE