„Vremea rezistenței pașnice s-a terminat”. Planurile organizației feministe clandestine care luptă în Rusia împotriva lui Putin

Mișcarea s-a născut în clandestinitate pe 25 februarie, a doua zi după ce trupele rusești au intrat pe teritoriul ucrainean. Dar co-fondatoarea ei, Daria Serenko, a subliniat că nu a pornit de la zero.

Rezistența feministă anti-război (Feministskoïe antivoïennoïe soprotivlenié, FAS) reunește 45 de organizații care existau deja, plus zeci de activiste anonime din șaizeci de orașe din Rusia, fără a le număra pe cele care au fost nevoite să plece în exil.

O rețea care este din ce în ce mai hotărâtă să acționeze și să se facă auzită.

Daria Serenko, aflată la Paris la începutul lunii octombrie, este categorică: violența din Ucraina alimentează violența domestică și invers. „Războiul și drepturile femeilor sunt strâns legate”, explică ea pentru Le Monde, „deoarece, pe de o parte, bărbații care se întorc cu traumele lor constituie un adevărat pericol pentru ele”.

„Pe de altă parte”, continuă Serenko, „cei care comit cele mai grave crime (pe câmpul de luptă) sunt adesea aceiași care sunt cei mai brutali acasă”.

Activista în vârstă de 29 de ani, una dintre puținele figuri publice ale mișcării, subliniază cea mai importantă formă de violență – cea a puterii.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

„Vladimir Putin este cea mai stupidă reprezentare a masculinității rusești”, spune ea. „Din păcate, el servește drept model pentru unii bărbați ruși, dar nu ne reprezintă. Râdem despre asta, chiar dacă este greu să râzi într-o dictatură”, adaugă femeia.

Poetă și profesoară de literatură, „concediată de peste tot”, tânăra a părăsit Rusia pentru a se refugia în Georgia la două săptămâni după crearea FAS și după o ultimă ședere în închisoare, între 7 și 23 februarie, chiar înainte de începerea războiului.

Pusă sub acuzare pentru „extremism” – deoarece a postat pe contul ei de Instagram logo-ul fundației anticorupție a opozantului Aleksei Navalnîi – ea a fost arestată odată cu prietena ei Maria Alehina, membră a grupului punk feminist Pussy Riot. Aflată în arest la domiciliu, acesta din urmă a reușit să evadeze în aprilie.

„Războiul este un eșec”

În Rusia, mișcarea feministă a continuat să crească pe măsură ce și represiunea societății a crescut, în special de la adoptarea legii care dezincriminează violența domestică, un pas făcut în 2017, cu sprijinul puternic al Bisericii Ortodoxe.

Dar războiul este cel care i-a federalizat acțiunea.

Siberiană prin naștere, stabilită la Moscova, Daria Serenko, de asemenea activistă LGBT, s-a implicat puternic încă din 2014, după prima agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei, anexarea Crimeei și începerea luptelor armate în Donbas.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

„Războiul este un eșec, un creuzet al conservatorismului”, subliniază ea. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, femeile au luat locul bărbaților în țară, pentru ca apoi să fie din nou excluse din pozițiile importante. Apoi au fost trimise pe frontul de reproducere”, spune activista pentru Le Monde.

Pe 7 octombrie, la Paris, unde a fost invitată să ia cuvântul la un forum organizat de asociația Russia-Libertés, Serenko și-a expus viziunea asupra situației actuale în termeni foarte clari.

„Vremea rezistenței pașnice a trecut. Întotdeauna am fost în favoarea demonstrațiilor pașnice, dar acum nu mai sunt”, a spus ea.

De fapt, activistele FAS, care se exprimă pe un Telegram alimentat în permanență cu noutăți, au trecut la ofensivă cu mijloacele lor posibile.

În Rusia, ele distribuie Genska Pravda („Adevărul femeilor”), un ziar clandestin tipărit pe imprimante personale și distribuit în secret, pentru a „sparge blocada informațională”.

De asemenea, ele participă la acțiuni de sabotaj ale „partizanilor” ruși împotriva unor situri strategice.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Mai mult de 200 de activiste sunt acum urmăriți penal. Pe 21 octombrie, spre exemplu, un tribunal din Sankt Petersburg a condamnat-o pe Alissa Drujina la cinci zile de închisoare pentru că a desfășurat în oraș un banner cu mesajul „Sicriul de zinc pe roți este deja pe strada ta”.

Potrivit acuzării, tânăra este membră a grupului feminist Rezistența anti-răboi, iar bannerul ei urma să fie postat pe canalul de Telegram pentru a fi preluat și de alții.

Canalul – care are 42.000 de abonați – este plin de desene, autocolante și sloganuri gata să fie distribuite. Una dintre ele îl arată pe Vladimir Putin scufundat într-o cadă cu sânge, umplută de ministrul Apărării, Serghei Șoigu.

Mobilizarea „parțială” a sporit determinarea

Cele mai multe dintre feministele arestate au fost condamnate la sancțiuni administrative, dar mai multe dintre ele se află încă în detenție.

Este cazul Alexandrei Skotcilenko. Încarcerată de la arestarea sa din 31 martie, muziciana în vârstă de 32 de ani, acuzată că face parte dintr-un „grup feminist radical”, riscă zece ani de închisoare, conform legii adoptate la începutul războiului împotriva „dezinformării”, pentru că a schimbat etichete de preț cu sloganuri anti-război într-un supermarket.

„Prin înlocuirea unui lucru foarte banal cu ceva diferit, ceva neobișnuit, arătăm că nu există niciun loc din țara noastră care să nu fie afectat de război și nu lăsăm oamenii să închidă ochii la ceea ce se întâmplă”, a susținut canalul FAS. „Documentăm războiul cu citate de la femei ucrainene”, spune și Daria Serenko.

Mobilizarea „parțială”, decretată la sfârșitul lunii septembrie de Vladimir Putin, a sporit determinarea feministelor.

Voluntarele, care îi ajută deja pe ucrainenii deportați ce doresc să părăsească Rusia, precum și pe opozanții care se confruntă cu amenințări de urmărire penală, s-au mobilizat și pentru bărbații amenințați cu recrutarea.

„În Daghestan, femeile au ieșit să manifesteze împotriva mobilizării, dar și în Cecenia, unde, pentru prima dată după mult timp, 120 de femei au îndrăznit să manifesteze. (Ramzan) Kadîrov (liderul cecen) i-a adus pe soții lor și le-a spus: «Ori îi loviți, ori ne ocupăm noi de ei»”, spune Daria Serenko.

„Avem grijă și de homosexuali și transsexuali care nu au avut timp să-și schimbe actele și sunt mobilizați”, adaugă ea. Deși este adesea atacată, schimbarea sexului la starea civilă este încă posibilă în Rusia.

Din țările lor de azil, activistele grupate în asociații din străinătate acționează ca purtătoare de mesaje, „chiar dacă acest lucru devine din ce în ce mai dificil odată cu închiderea frontierelor”.

Iar mai multe dintre ele, avocate sau psihiatre de formație, își oferă serviciile online sub acoperirea anonimatului.

Impunerea legii marțiale în regiunile de frontieră la 19 octombrie a sporit îngrijorarea în societate. „Recent, o bunică a aruncat cu un cocktail Molotov într-o sucursală a Sberbank din Moscova, strigând «nu războiului»”, spune Daria Serenko pentru cotidianul francez.

Serenko remarcă de asemenea un alt fenomen care ar putea crește numărul de femei mobilizate alături de FAS – este vorba despre numărul tot mai mare de decese în rândul trupelor ruse. „Războiul intră în casă” și nu este o coincidență, spune ea, că cele mai puternice reacții vin din teritorii precum Daghestan, regiune cu cei mai mulți morți în război.

„Multe femei înțeleg, de asemenea, că există discriminare. Mișcarea anti-război va juca un rol important, deoarece statul încearcă să reducă la tăcere familiile îndoliate”, spune Serenko. „Iar femeile, susținătorii și minoritățile formează deja un colectiv în creștere rapidă”, adaugă ea.

Activista rămâne totuși lucidă. „Am studiat mai multe războaie, cum ar fi cele din Iugoslavia, Vietnam și Afganistan, și, în medie, campaniile anti-război nu prind contur decât după trei ani”, spune ea.

A fost cazul Comitetului Mamelor Soldaților, o organizație care milita împotriva abuzurilor din armată.

Înființat în 1989, ONG-ul s-a implicat pentru a pune capăt războiului din Cecenia. În Ucraina, președintele Volodimir Zelenski, care se adresează în mod constant mamelor și soțiilor soldaților ruși, a făcut referire la această organizație, scrie Le Monde.

Urmărește-ne pe Google News