Zile decisive pentru Finlanda și Suedia. Sub amenințarea Rusiei, cele două țări nordice decid dacă se vor alătura sau nu NATO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cele două țări nordice și-au păstrat multă vreme statutul de nealiniere militară. Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat dramatic dezbaterea atât la Helsinki, cât și la Stockholm, scriu Associated Press și France 24.
Cuprins:
O decizie privind aderarea la NATO va fi anunțată săptămâna aceasta în Finlanda și Suedia. Dacă președintele Finlandei și social-democrații aflați la guvernare în ambele țări se vor pronunța în favoarea aderării în următoarele zile, NATO ar putea avea foarte rapid doi noi membri în coasta Rusiei.
Ar fi un pas istoric pentru cele două țări.
Suedia a evitat alianțele militare timp de peste 200 de ani, în timp ce Finlanda a adoptat și ea neutralitatea după ce a fost învinsă de URSS în cel de Al Doilea Război Mondial, preferând ca în timpul Războiului Rece să nu își irite marele vecin de la răsărit.
Aderarea la NATO nu a fost niciodată luată în considerare în mod serios la Stockholm și Helsinki, dar lucrurile s-au schimbat atunci când forțele rusești au atacat Ucraina pe 24 februarie. Peste noapte, dezbaterea din ambele capitale s-a transformat dramatic.
Dacă Finlanda și Suedia se alătură Alianței, Rusia se va găsi aproape complet înconjurată de țările NATO la Marea Baltică și în Arctica - o nouă veste proastă pentru Vladimir Putin și un semn că calculele sale făcute în debutul invaziei se dovedesc greșite.
Aderarea noilor membri este un proces care poate dura ani sau luni, deoarece aceste decizii trebuie să fie ratificate de toți cei 30 de membri NATO. Dar, în cazul Finlandei și Suediei, procesul de aderare ar putea fi realizat „în câteva săptămâni”, a asigurat un oficial NATO. „Acestea nu sunt vremuri normale”, a explicat acesta.
„Ne vom gândi la NATO când va adera Finlanda”
Președintele finlandez, Sauli Niinisto, liderul occidental care părea să aibă cea mai bună relație cu Putin înainte de războiul din Ucraina, ar trebui să își anunțe joi poziția față de aderare. Partidele social-democrate aflate la guvernare în ambele țări urmează și ele să își prezinte pozițiile în acest weekend.
Dacă răspunsul lor va fi „da”, ar exista majorități solide în ambele parlamente pentru o decizie, ceea ce ar deschide calea pentru ca procedurile oficiale de aderare să înceapă imediat.
Social-democrații finlandezi, conduși de premierul Sanna Marin, se vor alătura probabil celorlalte partide din Finlanda în susținerea unei cereri de aderare la NATO.
„Nu se mai poate reveni la statu-quoul de dinaintea invaziei”, a explicat pentru Associated Press (AP) Heli Hautala, diplomată finlandeză detașată anterior la Moscova, în prezent cercetătoare la Center for a New American Security din Washington.
Situația din Suedia nu este la fel de clară. Social-democrații suedezi au fost întotdeauna adepți ai neutralității, dar liderul partidului, prim-ministrul Magdalena Andersson, a sugerat că invazia din Ucraina a schimbat situația.
Organizația de femei a partidului, condusă de ministrul pentru climă și mediu Annika Strandhall, s-a pronunțat împotriva aderării la NATO.
„Credem că interesele noastre sunt cel mai bine servite dacă suntem nealiniați din punct de vedere militar”, a declarat Strandhall pentru televiziunea suedeză TV4. „În mod tradițional, Suedia a fost o voce puternică pentru pace și dezarmare”, a adăugat ea.
Elisabeth Braw, expertă în domeniul apărării țărilor nordice la American Enterprise Institute, a declarat pentru AFP că, deși oficialii de la Stockholm par mai ezitanți decât cei de la Helsinki, ea crede că cele două țări vor face pasul spre NATO în același timp.
Obișnuită cu dezbateri îndelungate pentru atingerea compromisurilor în chestiuni majore, Suedia a fost luată prin surprindere de schimbarea rapidă de decizie a Finlandei.
„Social-democrații din Suedia au spus întotdeauna: «Ne vom gândi la asta când va adera Finlanda», pentru că ei credeau că Finlanda nu va adera niciodată”, a explicat Braw, citată de France 24.
Fără referendum
Nici Finlanda și nici Suedia nu intenționează să organizeze un referendum pentru eventuala aderare, temându-se că ar putea deveni o țintă a interferențelor rusești.
În același timp, ambele țări consideră că ar fi vulnerabile înainte de a fi protejate de garanțiile de securitate ale Alianței Nord-Atlantice.
Cei doi vecini nordici au căutat - și au primit - asigurări de sprijin din partea SUA și a altor membri NATO, pentru perioada în care se vor desfășura negocierile de aderare.
Kremlinul a amenințat cu „repercusiuni militare și politice” dacă suedezii și finlandezii decid să adere la NATO.
Dmitri Medvedev, fostul președinte rus, în prezent adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat luna trecută că acest lucru ar forța Moscova să își consolideze prezența militară în regiunea baltică.
Cu toate acestea, analiștii spun că o acțiune militară împotriva țărilor nordice pare puțin probabilă, având în vedere problemele pe care forțele ruse le întâmpină în Ucraina. Multe dintre trupele rusești staționate în mod normal în apropierea graniței de 1.300 de kilometri cu Finlanda au fost trimise în Ucraina în prezent și au suferit „pierderi semnificative” acolo, a declarat Hautala.
Ea a spus că potențiale contramăsuri rusești ar putea include mutarea sistemelor de armament mai aproape de Finlanda, orchestrarea unor campanii de dezinformare, de atacuri cibernetice, contramăsuri economice și direcționarea migrației spre granița ruso-finlandeză, similar cu ceea ce s-a întâmplat la granița Poloniei cu Belarus anul trecut.
Există semne că Rusia și-a îndreptat deja atenția asupra Suediei și Finlandei. În ultimele săptămâni au fost observate mai multe încălcări ale spațiului aerian de către avioane militare rusești și o aparentă campanie la Moscova cu postere care îi prezintă pe suedezii celebri drept simpatizanți naziști. Putin a folosit tactici similare împotriva liderilor din Ucraina, înainte de a lansa invazia.
Opinia publică, în favoarea aderării
Și opinia publică din cele două țări este mult mai favorabilă aderării la NATO, după ce multă vreme, populația era împotriva acestui pas. Sondajele arată că peste 70% dintre finlandezi și aproximativ 50% dintre suedezi sunt acum în favoarea aderării.
De ce? Scenele șocante care se desfășoară în Ucraina i-au făcut pe finlandezi să tragă concluzia că acest lucru „ni s-ar putea întâmpla și nouă”, a explicat pentru AP Charly Salonius-Pasternak, cercetător la Institutul finlandez pentru afaceri internaționale.
În timpul Războiului Rece, Finlanda a rămas în afara NATO pentru a evita să provoace URSS, în timp ce Suedia avea deja o tradiție de neutralitate care data de la sfârșitul războaielor napoleonice. Însă ambele țări și-au construit forțe armate robuste, pentru a contracara orice amenințare sovietică. Suedia a avut chiar și un program de înarmare nucleară, dar l-a abandonat în anii 1960.
Amenințarea unui conflict a reapărut în octombrie 1981, când un submarin sovietic a eșuat în largul coastelor din sud-vestul Suediei. În cele din urmă, submarinul a fost remorcat înapoi în larg, punând capăt unei confruntări tensionate între forțele suedeze și o flotă de salvare sovietică.
Pe măsură ce puterea militară a Rusiei a scăzut în anii 1990, Finlanda a rămas în gardă, în timp ce Suedia, considerând că un conflict cu Rusia este din ce în ce mai puțin probabil, și-a redus efectivele militare și și-a mutat atenția de la apărarea teritorială la misiuni de menținere a păcii în zone de conflict îndepărtate.
Anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 i-a determinat pe suedezi să reevalueze situația de securitate. Aceștia au reintrodus recrutările și au început să reconstruiască capacitățile defensive, inclusiv pe insula Gotland, importantă din punct de vedere strategic în Marea Baltică.
Analiștii din domeniul apărării spun că Finlanda și Suedia au forțe armate moderne și competente care ar spori semnificativ capacitățile NATO în Europa de Nord. Forțele finlandeze și suedeze se antrenează atât de des cu cele ale NATO, încât sunt practic interoperabile.
