Datele Eurostat, agenția de statistică a UE, au arătat că, în primele trei luni ale anului 2023, creșterea economică în cele 20 de țări care utilizează moneda unică a fost de 0,1%.
Creșterea globală mică a mascat o variație mare între statele membre. Cea mai mare economie a zonei euro, Germania, a stagnat în primul trimestru din 2023, după ce s-a contractat cu 0,5% în ultimele trei luni din 2022.
Italia și Spania, a treia și a patra economie ca mărime din zona euro, au avut rezultate mai bune decât se așteptau piețele, fiecare înregistrând o creștere trimestrială de 0,5%. Franța a înregistrat o creștere de 0,2%.
Cu toate acestea, analiștii au declarat că perspectivele de creștere vor rămâne probabil slabe din cauza hotărârii Băncii Centrale Europene (BCE) de a combate presiunile inflaționiste puternice și subiacente prin creșterea ratelor dobânzilor.
Andrew Kenningham, economistul șef pentru Europa la firma de consultanță Capital Economics, a declarat: „Creșterea foarte mică a PIB-ului în primul trimestru înseamnă că o recesiune tehnică a fost evitată la mustață.
„Cu toate acestea, economia a stagnat în esență, deoarece cererea internă a fost puternic afectată de șocul energetic urmat de înăsprirea monetară. Credem că activitatea va rămâne slabă în trimestrele următoare”.
Mica evoluție a creșterii la începutul anului 2023 a urmat unei situații stagnante în ultimele trei luni din 2022 și a redus creșterea anuală a producției de la 1,8% la 1,3%.
Chiar dacă economia zonei euro a stagnat în ultimele șase luni, reușita sa de a evita o recesiune severă i-a surprins pe economiști, care anul trecut pe vremea aceasta preziceau o recesiune severă.
Rata anuală a inflației în zona euro a scăzut puternic în martie, de la 8,5% la 6,9%, dar BCE este preocupată de inflația de bază, care exclude alimentele și energia.
Aceasta a crescut de la 5,6% la un nou nivel record de 5,7% luna trecută, ceea ce a determinat previziunile conform cărora BCE va majora ratele cu 0,25 puncte procentuale atunci când se va reuni săptămâna viitoare.